Racconti 

Racconti didascalici

LU LUPU E LA MUSCA

 

Lu lupu dissi a la musca:

- Chi ha’ ca si ‘nfusca?-

E chidda: - Sacciu ca nni vonnu stirminari

ca l’omini di natri ‘un sannu chi nni fari,

dicinu ca cci purtammu li malanni

e sentinu pi tutti un odiu granni.-

 

Dissi lu lupu:- Nun mi nni parlari!

A natri nni ficiru scappari,

nti li muntagni aiti  ridutti,

ormai quattru gatti semmu tutti,

p’arrubbaricci ‘na pecura ogni tantu

d’ammazzarinni nni ficiru vantu.-

 

E la musca:- L’omu è nimicu, cori di feli,

bonu cu l’api ca cci fannu lu meli,

tintu cu l’armali c’un servinu a iddu,

di lu cardubbulu a lu griddu,

lu munnu si lu fici a so’ misura

e lu sta distrudennu, mettiticci a cura!

 

Li sciumi sunnu chini d’acqua lorda,

pi lu so’ coddu ‘na niura corda,

l’aria è ‘na ‘karata di luti,

pi lu so’ rispiru, tutta saluti!

E lu manciari è chinu di vilenu

ca nuddu voli guadagnari menu,

la muccapazza e puru la gaddina

mancianu  cosi chini di diossina,

e l’omu, chi si senti tantu astutu,

lestu, si pripara lu tabbutu.

 

Cussì comu cuddà lu dinusauru

ca parìa lu patruni di lu munnu,

di la fini di l’omu  sentu lu sciauru.

Mmezzu ‘sta gran munnizza chi cc’è ‘ntunnu,

a la facciazza d’iddu chi nni scaccia,

a la facciazza d’iddu chi ti caccia,

lu sa’ nentidimenu cu cci vusca?

LA MUSCA!!!

 


 

CCI VOLI CANUSCENZA

                                      (Troppi i "politici" ignoranti !)

Un puliticanti e ‘n’omu di cultura

jeru ‘ncampagna a circari virdura.

Lu primu  a lu secunnu dissi:- Nn'è djnchiri un saccu,

chiossà di tia, ‘un lu pigliari a smaccu.-

 

L’atru cci rispunnì:- Caru cumpari,

sugnu sicuru c’un putiti sfigurari,

tempu a lu tempu, nni spartemmu ccà,

nni ritruvammu a li casi di Sasà.-

 

Cussì pigliaru du’ dirizioni,

armati di cutedda e di boni ‘ntenzioni

e ognunu ‘un vozi arriturnari

finu a quannu ‘un vitti lu suli  cuddari.

 

Stanchi, s’arricamparu a lu postu fissatu,

li gammi dulenti e lu nasu abbrusciatu,

ma cu l’arma tutt’arricriata

pi ‘dda bedda caminata.

 

-         Fastìu - dissi lu puliticanti,

jittannu ‘nterra lu saccu vacanti.

-         nun c’eranu mancu lischi,

atru chi virduri frischi!-

Nni ‘stu locu cc’è sulu firlazzeddu…,

e tu, chi truvasti, amicu beddu?-

 

Chiddu grapì lu saccu di juta

mustrannucci l’ardicula cugliuta,

e lu puliticanti, tuttu russu:

-         Stricatilla nti lu mussu,

di ‘ss’erva nutuli, sa’ quantu nni ‘ncuntravu?

Tutta la scarpisavu!-

 

E l’omu di cultura cci dissi:

-         Era ura ca ti lu dicissi:

pi fari pulitica cci voli cafìsa,

tuttu ti servi, anchi la ddisa…

Bisogna sapirisi arranciari,

si tu ‘stu misteri lu vo’ fari

‘un t’aspittari tuttu ‘mpiattatu

ca nuddu ma’ li cosi à rigalatu:

penza cu lu to’ ciriveddu

prima di pigliari lu cuteddu…

Cci voli canuscenza, caru miu

e ‘un farisi pigliari di l’azzìu:

‘sta storia t’av’a essiri maestra,

anchi cu l’ardicula si po’ ffari la minestra!-

PAG 2            PAG. 3                

INDEX