Felice Campora – Testi folk


Stampati sui cd-audio Fatti Veri (2002),

Quannu Vene l'Anarchia (2009 e 2020),

Altri Fatti Veri (2011),

Fatti Veri 3 (2016) e Fatti Veri 4 (2018).

In ordine alfabetico.






A barzelletta

2003, dedicata a Tonino Cuore


Ccè nu guagliunu alla Mantia

ch’è nu maestru i l’allegria

Mmenza a na via o a na piazzetta

illu ti cunte la barzelletta


Si sta passannu na bbella sirata

nu bicchierinu e na suppressata

Illu ti dice taglia na fetta

ca mo ti cuntu na barzelletta


Mo su guagliunu è impegnatu

e di mestìeru fa l'elettrautu

Na freccia rutta e pu va bbona

nu clacson mutu e dopu sone


Alla famiglia affezzionato

e ddi li figli è innamorato

E’ benvolutu allu quartìeri

tutti li genti ni vanu fieri


Di barzelletti ni sa a centinara

chilla du ciucciu chilla d’a cummara

Chilla du surdu chilla du mutu

chilla d’u maritu ch’e appena desciutu


Cumu lu scunti ti fa ridiri

ti dìcie l’urtima a vo sapiri?

E ti ngumingie a cuntari storiette

tutti alla forma di barzelletti


E quannu vene l’urtima ura

ca sente lu richiamo della Bella Signura

Ni dìcie minditimi na bella giacchetta

ca vaiu a ci cuntari na barzelletta







A canzuna d’Ernestu

1980


Ed Ernestu ere vascitìellu

cume d’ogni calabrisu bìellu

A frunta chiatta e la nashca stacciata

ca parica i l’Africa n’anu mbarata


Ed Ernestu avìe nu lavuru

illu facìe llu muraturu

E llu facìe di quann’ere guagliunu

ca d’atri lavuri un gi nn’ere mangunu


Ed Ernestu vasciave lla capa

ogni vota ca cci davinu a misata

A frunta chiatta e lla nashca stacciata

ca parica i l’Africa n’anu mbarata


Però a fari u muraturu

a mbacchiari cimentu a nnu muru

Un t’avastinu i sordi ppe campari

a mallappena cci a fa a mangiar


Ed avìe vintiquattranni i nu misu

e un s’ere movutu mai d’u paisu

Casa lavuru ogni tantu a cantina

e n’ùortu chiantatu a faggiolina


Quannu mmìenzu a na situaziona

a sentutu parrari d’emigraziona

A sceltu nu jùornu mmenz’a sima

ed è partutu ppe la Germania


Però quannu è arrivatu llà illu lavurave ma a capa sua ere sempri allu paisu suu. E un ghive mmai alli discotechi né a si mbriacari e mangu amici tedeschi s’avìe truvatu. Ca pu quann’unu va fora è na cosa bella canusciri i persuni e lli posti nuovi, però illu ere fattu i sa manera e chissa è lla storia sua e non certu i natru. E ogni vota ca i cumpagni sua u jivinu a chiamari e llu purtavinu a desciri illu ci rispunnìe ddi sa manera…


Un gi vùogliu veniri un gi veniri

un vùogliu girari un vùogliu desciri

E ndo spriken doitch un mu vùogliu mbarari

ca signu venutu sulu ppe lavurari


E illu a lavuratu llà tant’anni e un s’a mbaratu mai na parola i tedescu. E pu doppu s’e ricùotu alla casa sua e mo Ernestu, ca u numu sua veru è natru, mo sta alla Mantia e ogni ghiùrnu si nni va a maru.







A canzuna d’u vivituru

1979


Quannu muoru ca su arrivati l’anni mia

‘E muriri ccu nu bicchieru i vinu ‘n manu

Nu bicchieru ca dìcie viva alla saluta

Ohi d’a vita, d’a vita tua ca si nn’e juta.


Quannu mi fazzu na partitella alli carti

Ohi ci vugliu na quarta i vinu i chillu bbuonu

Ca intramenti ca u cumpagnu du lli carti

Ohi l’arduri e ppu tu cali chianu chiaunu.


E alli bocci quannu tiri llu boccinu

Tiri miegliu si ti fa nu bicchierinu

E ssi vinci nu pocu i vinu ci sta bbuonu 

E si pierdi e ci sta bbuonu puru.


E quannu signu ccu nna bella cumbagnia

Alla murra ccu dua squadri i cinqua o sia

Quannu a vucia chianu chianu ssi nni va

Ohi na quarta, na bella quarta porta ccà.


E ppu quannu vua m’aviti dorbicari

Ohi na fossa, na bella fossa aviti fari

A na vigna ca ci crisce vinu bbuonu 

L’ossa mia vua ci’aviti dorbicari.






A canzuna i l’anarchicu federalista

1978, conosciuta anche come U patrunu d’a Terra mia oppure Simu i l’Anarchia


U patrunu da terra mia

m’a parratu da democrazia

Ma parratu da produziona

ma' parratu da cogestiona

Pu ma dittu ti dugnu u bigliettu

vatti a vidiri a partita allu stadiu

Vatti mbriachi alli cantini

va ccu lli fimmini i santalucia

    No no vatinni

    sa cosa ccà unnè fatta ppe mmia

    Signu natu libertariu

    signu federalista sign’i l’anarchia


E venutu nu brigatista

e ma dittu facimu u partitu

U partitu da rivoluziona

e sparamu allu patrunu

Pu ma dittu ca quannu vingimu 

acimu u statu nua cingua o sia

Ca simu stati la testa armata

da rivolta du proletariatu

    No no ...


E’ venutu nu militarista

e ma dittu vieni ccu mmia

Ti rigalu na bella divisa

ccu natri milli uguali a ttia

Quannu c’è l’ordine tu e sparari

tu dicu iu adduvu e mirari

A nuatri e difendiri

finu a quannu un ti mannu a moriri

    No no ...


E’ venutu unu i na lista

e ma dittu vieni ccu mia

Il nostro progetto è molto avanzato

e di meglio unginnè mai stato

Operiamo per la società

ma jamuci chianu ccu lla libertà

Nua ntrallazzamu e tu e lavurari

e circa di nun ti lamentari

    No no ...


Ed ogni vota all’elezioni

veninu tutti i partiti a parrari

Vota ppe mmia vota ppe mmia

manna cchiù genta du partitu miu

Ca pu nua quannu simu lla supra

ti facimu nu munnu i riformi

Ti dicimu nua chillu che fari

e tu te fari cummannari

    No no ... 







A dittatura

1983


E chiss’è la dittatura,

ti mbacchinu a capa allu muru

A mmia no c’un gintru nenti,

un signu figliu di pezzenti

Cc’è zìjima ch’è molt’importante,

tene nu post e sta ghìenn’av

Avanti e ti vùoti arrìetu,

passe llu cammiu e stativi quieti

Stativi quieti ad aspettari,

chili ca vonu cummannari

E lli cummannanti scinninu nterra,

e llu falegnami pose la serra.

    E parrari chiuni un ti cummene

    Chiss’è la dittatura ca vene


Di che colore che è,

la bacchetta del nostro re

S’è russa s’e verda s’e gialla,

tutti i pisci venino a galla

E lli surdati trasinu a Roma,

cu la mitraglia e la trumm ca sone

Doppu venino alla Mantia,

piglino e saglinu i Pantalia

A Pantalìa a strata è abbagnata,

na tubatura è scoppiata

    E pisciari cchiuni un ti cummene

    Chiss’è la dittatura ca vene


Tutt’i spìerti descinu fora,

la politica del rigore

Rigore e palla a centro,

i partiti sono contenti

E si mindinu a gridari,

amu evitatu a guerra mondiali

Grazzìe a nua siti sarvati,

erimu stritti cume Pilatu

I militari alla televisiona, 

eninu carma la popolaziona

La situazione è sfuggit di mano,

stiamo 10 anni e poi ce ne andiamo

    E cuntari l’anni un ti cummene

    Chiss’è lla dittatura ca vene







Adduvu va Iacintu 

2019 - A Giacinto Cupelli, anarchico di Lago


Adduvu va Iacintu diciamillu

ste jiandu allu furgiaru a lavorare

u corpu du martiellu u minu buonu

ma lu guadagnu è sulu d'u riccune


E chi ci fa cu si quaranta lire

li mandu a Roma a Errico Malatesta

Pensiero e Volontà m'a dde spedire

chi diede l'anarchia vùoglio capire


Chi numu ci vo dari a su bambino

c'è vuogliu dare u nume e Bakuninu

me dice lu prefett'un se po fare

ma puru Galleani l'ai'e chiamare


E china su si genti forestieri

i mandadi nu certo Michele Bianchi

me vuonu intimorire si squadristi

ma iu tiegnu a horza e l'anarchista


E mo chi fa Iacintu diciamillu

me mbarcu ppe New Yorki a lavurare

hascisti capi vasci e dittatura

intr'a l'Italia è tutta na horgiatura


E china su si genti strati strati

pe Sacco e pe Vanzetti arradunati

New York e tuttu mundu su avvelenati

si dua bravi cumpagni an'ammazzati


E china su l'amici tua chiù cari

su chilli e l'Adunata dei Refrattari

ndo vaiu vaiu c'è lu bonu stare

mangiari e bive' e puru arraggiunare


A' Merica e lu Lagu ndo signu natu

a vucie mia è ferma e ben temprata

anarchico è il pensiero va 'a memoria

e verso l'anarchia va la storia







A festa i san Giuvannu

1977


Alla festa i San Giuvannu

vene sempri tanta genti

Bancarelli i tutti i vanni

‘ngutti ‘ngutti mmenz’a strata

U tendunu d’i turruni,

a bancarella d’a rulett

Ella genti spenne e spanne

Alla festa i San Giuvannu


E llu 23 a sira Turuturu

ccu llu ciucciu

Chinu i figuli e ddi micci,

quanta lucia quann’appiccie!

E Gatanu zumpettìe,

zumpettie cante e balle

E lla genta ca si sciale

Alla festa i San Giuvannu


Scinne ggenta d’a campagna

scinne genti puru i l’arca

I Culùongiu i Sant’Elia,

puru i camuli e Rindìeri

Ppe lli fimmini è na pacchia,

ppe na vota dintra l’annu

Ponu stari fin’a tardi

Alla festa i San Giuvannu


Na guagliuna è scivolata,

ccu lli tacchi nuovi nuovi

Na signora s’è accattata

nu pupazzu russu e niru

Menz’a via nu guagliunìellu

gride chiane e si dispere

A perdutu i genituri

Alla Festa i San Giuvannu


Cc’è llu spìertu ca intr’a fulla,

vo tuccari anguna coscia

Chine friche nu turrunu,

china accatte na gazzosa

Chine desce mmersu l’ottu

ppe si fa vidi u vestitu

C’a accattatu a sira prima,

Ppe lla Festa i San Giuvannu


Quannu vene mmenzanotta,

tutta a strata è china i carti

Un gè cchiù n’anima viva,

un si sente nu rimuru

Unu ccu llu milleccìentu

si ricoglie mmers’a casa

E guidannu sta aspettannu

Natra festa i San Giuvannu 







A palummella ca s’avìe fricatu u maru

1979


Ohi la genti ca scinne a maru,

s’è dizata na matina

S’è mijata ppe ghiri a piscari

e nun gi anu truvatu u maru

E llu maru s’avìjinu fricatu,

piglialu piglialu chin’è statu

S’avìe fricatu na palummella,

mamma mia ohi cum’ere bella.


Circa circa sa palummella,

circala ‘n cielu circala ‘n derra

Circala arrìetu sa montagna,

sutt’a cchiù piccola petr’i campagna

Piglia nu bellu palummìellu,

piglialu sanu piglialu bìellu

Chiudalu dintra na caggia d’aria,

fallu cantari, fallu chiamari.


E tutt’a genti ca scinne a maru

stavinu sutta ad aspettari

Li guagliunìelli jucavinu tutti,

poveri ricchi, bielli e brutti

Quannu annavota na guagliunella,

gride a vi’ a palummella

Ca s’avvicine allu nnammuratu,

rapa sa caggia, fallu ccu jatu.


E tutt’a genti un putìe stari,

dicini adduvu a purtatu u maru

Dicci la via ppe llu jiri a pigliari,

ca senz’u maru un putimu stari

Chissa s’aggiuste la vuccuzza,

dice vu pùortu u vaju a pigliari

L’aju ammucciatu dintra na maruzza,

ma l’aju fattu pe fissiari.


E tutti quanti anu fattu na festa,

tutti a viviri, tutti a mangiari

Li piscatori a na parta a parrari,

se ca dumanu jamu a piscari

E llu maru s’avìjinu fricatu,

piglialu piaglialu chin’e statu

S’avìje fricatu na palummella,

mamma mia ohi cum’ere bella.







A pezza

1979


E dicimi pecchì ti ricùogli a s’ura cca

E fora è già scuratu adduvu si stata tutt’a jurnata

    E vut’i purtari u pan’alla zia

    u pùozzu jurari unnè na buscia


A zia è stata ccà è venuta ch’erinu i tria

A zia è stata cca si nne ghiuta ch’erinu i sia

    E ppe daveru un gi le truvata

    davanti a porta ci le lassatu


E dicimi pecchi tìeni l’ùocchi russi accussì

E su tutt’abbummati ca paric’angunu t’a shcaffiatu

    Ed è chiagiutu du dispiaciri

    ca zia mia un putìe vidiri


E dicimi pecchì a fattu a strata cchiù longa ca ccè

I llà un gi si mai passata dicimi china t’accumpagnata

    E m’accumpagnatu nu pecurarìellu

    ohi cum’ere duciu ohi cum’ere bìellu







A vota bona

1981


C’è na cumpagna mia ca si vo fari santa

m’u dìcie tutt'u juornu, pilìe ad ogni vanna

c’è na cumpagna mia ca si vo fari santa

m’u dìcie supra u liettu quann’a vasu tutta quanta


Peppinu cap’i ciciru s’e fattu fidanzatu

ohi cchi bella guagliuna chillu marcu s’a truvatu

Peppinu cap’i ciciru s’e fattu fidanzatu

ppe ci putì parrà n’a d’evitari shcuppettati


A figlia i mastru Ndonu s’a finitu la gunnella

e jive tutt’i jurni a la cusì adduv’a sorella

a figlia i mastru Ndonu s’a finitu la gunnella

mo si l’a d’allargà ca va nu pocu stritticella


I-hò! i-hò! i-hò facie na vota u ciucciariellu

e Maria a minà vettati pe gira’ allu vicariellu

i-hò! i-hò! i-hò facie na vota u ciucciariellu

pecchì all’appuntamentu ppe na vota un vene d’illu


Signore e signorine della popolazione

sentiti allu cantante un c’è nessuna soluzione

signore e signorine della popolazione

provati natra vota fusse chilla a vota bona







Ballatella per Nicodemo

Strofe cantate da Nicodemo, musicante di strada amanteane, negli anni Cinquanta e Sessanta


E llu sia è Nicola

E l’ùottu è llu Maria

E llu tridici è Lucia

U vinticinqua u Veru Messia

Piri piri la ciaramellara


E’ venutu l’ogliularu

ha purtatu l’uogliu finu

appicciatici na lampa

ch’è nasciutu Gesubambinu

Piri piri la ciaramellara


Bon capu d’annu bon capu di misi

I mastazzoli adduvu aviti misi

Rapiti a cascia jàtili a pigliari

Ca Nicodemu i vo pruvari

Piri piri la ciaramellara


E l’amu misi e dintra la cridenza

Ppe lli sarbari a tia ed a Vicenza

E l’amu misi dintra la lucera

E li Remaggi sunn’a reali

Ch’è natu è natu è natu lu Messia


Eh… Nicodemu. Avie sempri intr’a sacca quattru sordi e no cinqua, ti facie llu gallu ppe dua piri o nu ficu.






Bella guagliuna

1979


Bella guagliuna stamm’a sentiri

Dicimi adduvu pùozzu dormiri

E’ tutt’a jurnata ca ste caminannu

E mi ripùosu na picca ogni tantu

    Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia

    Tìegnu ca casa arrìetu sa via

    E po dormiri e nun paghi nendi

    Senza mi fari cumprimenti


E su tri ghiùrni ca unn’è mangiatu

Nu tappu i panu e signu ‘ngamatu

Dicimi adduvu pùozzu truvari

Anguna cosa ppe mi mangiari

    Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia

    Tìegnu ca casa arrìetu sa via

    E po mangiari e nun paghi nendi

    Senza mi fari cumprimenti


Bella guagliuna e su novi jùorni

Ca tìegnu friddu e unn’abbaste nu furnu

Dicimi adduvu pùozzu truvari

Anguna cosa ppe mi quadiari

    Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia

    Tìegnu ca casa arrìetu sa via

    E ti po quadiari e nun paghi nendi

    Senza mi fari cumprimenti


Bella guagliuna e mo è quasi nu misu

Ca la chitarra allu muru aiu appisu

Dicimi adduvu pùozzu truvari

Anguna storia ppe la cuntari

    Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia

    Tìegnu ca casa arrìetu sa via

    E po cantari e nun paghi nendi

    Senza mi fari cumprimenti







Cantina Paradisu

2000


Amici ad anguna vanna cc’è nu paisu

addu’ cc’è la Cantina Paradisu

Ci trùovi tutti quanti i genti persi

persuni i tutti quanti l’universi


Ci trùovi u zi Luviggiu ccu lla panza

ca porte allegria in abbondanza

Ccè mastru Ntonu ca fa l’imbianchinu

ca trase e offre a tutti u bicchierinu


    E cci su tutti quanti a su paisu

    addu’ cc’è lla Cantina Paradisu

    E mo vìegnu pur’iu senza preavvisu

    lla supra alla Cantina paradisu


A natru tavulinu cc’è mastru Franco

cci hai sempre un signore al tuo fianco

Cc’è chillu cu lli baffi llà assettatu

u tavulu alli carti a priparatu


Davanti alla porta ecco cci nn’è unu

c’alla cantina fa llu mbriacunu

S’appoggie d’allu muru senza importanza

adocchie china te cchiù crianza


    E cci su tutti quanti a su paisu

    addu’ cc’è la Cantina Paradisu

    E mo vìegnu pur’iu ccu nu sorrisu

    lla supra alla Cantina Paradisu


Pu cc’è llu giovanottu alternativu

a Storia è su bicchieru ca mi vivu

E pu u commercianti d’anguna cosa

ca dintr’u vinu mishche la gazzosa


Cc’e sempri a na ribba nu vecchiarìellu

alla cantina i quannu è quatrariellu

Cci gire puru la persuna sperta

a vrazzi larghi, parre a vucca aperta


    Ca ci su tutti quanti a su paisu

    addu’ cc’è lla Cantina Paradisu

    E mo vìegnu pur’iu senza cchiù pisu

    llà supra alla cantina Paradisu


A stata pu cc’è puru l’emigrante

c’alla cantina u coru a ritrovatu

E lla cummannanta i tutti a cantinera

quintali di pacìenzia ad ogni sera


E moni vi salute llu cantinìeri

ca mesce vinu sempri cchiù d’ajìeri

Miei cari amici tutti qua vi aspetto

a sa cantina e purtatimi rispetto


    Ca ci su tutti quanti a su paisu

    adduvu cc’è lla Cantina Paradisu

    E mo vìegnu pur’iu senza cchiù pisu

    llà supra alla cantina Paradisu







Cicciu Pastiglia

1980, scritta con Rocco Alecce


Cicciu Pastiglia va ciotiannu

tuttu u jùornu va sberriannu

Pieglie na petra e rumpe nu vitru

arrive a Culùongiu e si vote arrìetu

Piglie na pala e shcave nu fùossu

e si sapissi cchi gustu ci piglie

China? Cicciu Pastiglia!


Va girannu ppe la Mantia

va caminannu si vie vie

Camine chianu e salute a tutti

dize lla mana alli bìelli e alli brutti

E po capitari cu truovi a guardari

na gallinella ca mange caniglia

China? Cicciu Pastiglia!


Si minde ncapu alli processioni

ccu na campana di mali intenzioni

Jette llu bannu i prima matina

ppe china ormai è arrivatu alla fina

Riconosciuto è lu numero uno

è nu granduomminu e nun tene figli

China? Cicciu Pastiglia!


Cicciu è facili ca ti du llu vrazzu

si l’a chiamatu nu pocu pazzu

E si tu du ca si trove alli Chiani

si sente na botta ca mangu li cani

E tu ti pari ca sìenti vicina

chilla manata dintra li ncagli

I ncagli i china? I Cicciu Pastiglia


Cicciu è propriu lu cchiu forti 

u cchiù forti di si parti

E llu vidi quannu camine 

si mmìje a maru i prima matina

Cicciu è innamoratu du maru

cefali scorfani mbacchi e trigli

China? Cicciu Pastiglia!






Ciccu Peppe e Micu u Zùoppu

Felice Campora sr


Viditi ch'è successu tutt'annavota

ca di Cusenza avienu telegrafatu

diciennu stat'allerta alla Mantia

ca Ciccu te na brutta malatia

mmiati puru a chilli da foria

ca ci dicissin' e n'avemmaria


Ciccu è mùortu


Tuppi tuppi disse san Pietro

rispuse Ciccu iu su l'imperaturi

vatinni Ciccu si vo stari sicuru

ca san Marco ti fa spagnari da paura


Tu ti ricurdi quannu ncoppa a Venezia

si ghiutu ccu l'aereoplani

i bummi c'a jettatu supr'a cattedrale

mo ti fanu vrusciari allu fuocu nfernali


Viditi ch'e successu menza a chiazza

mentri s'arraggiunave adduve Maranu

senz'ordine i don Cicciu Perna u cappellanu

currienu ppe sunari li campani


Illu currie sempri ed ere zùoppu

caru Ciccu Peppe i tia ni vulimu truoppu

fina ca muru mi reste a memoria

ca Micu u zuoppu t'a sunatu a gloria


Mo caru Carru si vo fari a pacia

fa a pacia ccu l'alleati dintra nu barru

nua u sdegnu avimu ccu la Bulgheria

sa storia t'a cacciata...

Filiciu Campura e Pietru Perna da Mantia






Cingua guagliuni


I

Supra na strada d’i parti di Roma,

Cingua guagliuni ccu na machina piccirilla

Ere llu millenovicientusettanta,

Ere la notta du vintisia settembri.


Dua davanti e tria darrìetu,

Dalla Calabria erinu partiti

Certi documenti avìjinu i purtari,

E di nessunu si putìjinu fidari.


Mentri passavinu d’a città di Cusenza,

Dicìenu: d’a verità un si nni pò fari senza

Supr’i muntagni d’a Basilicata,

Dicìenu: in tutta l’Italia ci su bummi e attentati.


E’ c’è implicata nu munnu di genti,

Si bummi ccà ammazzinu l’innocenti 

E lli mindinu stragisti e vaviusi,

Genti segreti e mbrogliuni arricchisciuti.


    E tra nu corpu d’accelleratori,

    E llu raccontu di na storia d’amore, 

    Tra na risata di vera allegria,

    E na storia d’arte e d’anarchia.


Però mala genti i seguìvinu, ch’i documenti loru vulìvinu, ca dintra chilli carti c’erinu scritti, rivelatori d’orribili delitti. Si documenti erinu dintra na cartella e parravinu di na strage di persuni supra nu trenu, a Gioia Tauro, due mesi prima, sei morti e 140 feriti. E parravinu di fatti di violenza usata ppe arricchiri li potenti, fatti terribili di sangue russu nderra, fatti di piazza, bombe e rivoltelle, ca cc’ere china volìe purtari l’Italia in confusiona, per mezzo i na strategia della tensione.


II 

Supra na strata d’i parti di Roma,

Cingua guagliuni ccu na machina piccirilla

Erinu seguiti e nun putìjinu scappari,

Ca chilli documenti unn’avìjinu d’arrivari.


E già sapìjinu cumu avìjinu i fari,

Ca si guagliuni s’avijin’i fermari

C’a mala ggenta ch’è senza cuscìenza,

Un sa parrari ed allu malu penze.


S’anu cusuta a faccia e l’anu puntati,

E prim’i Roma l’anu affiancati

E sa cartella supr’i gammi s’avìjinu misa,

Luigi, Angelo, Franco, Gianni ed Annalisa.


Ed anu dittu ch’è statu n’incidenti,

C’avìe ammazzatu chilli cingua ‘nnocenti

Ed anu fattu n’indagine appropriata,

E dopu nu pocu u fattu an’archiviatu.


    Ere statu nu corpu d’accelleratori,

    tra nu raccontu di na storia d’amore

    Tra na risata di vera allegria,

    e na storia i musica e d’anarchia.


Ma sentiti mo chillu ca è successu a chilli c’anu truvatu i documenti. Cumu cercavinu d’i lejìri, tuttu u nghiostru niru si vutave a sangu, e china si pigliave chilli carti dintr’i mani, i jìriti di russu si macchiave e lla mente loru venìe stritta di terrori, ca descìvinu pazzi e malati. Ere lu sangu i cinqua giovani anarchisti, calabbrisi d’oru, pìezzi i panu e d’onore e cci nn’ere una ca ere germanisa, Luigi, Angelo, Franco, Gianni ed Annalisa. E ccu si paroli vi salute llu cantante e puru i musicanti, bella è la libertà: ogni minutu ti sta vicina.






D’a Chiazza alla Taverna

Regalo di Felice Campora senior, anni Cinquanta del '900


D’a chiazza alla taverna

a nua ni pruvide llu pataternu

Mo ti parru d’u predicaturu,

tene ella nasca cumu nu mulu

Uommini brutti come questo

si troveranno sempre in tempesta

Quannu si mindinu a predicari,

a tutti i fimmini fanu ngazzari


Una sera si veste in fretta

per raccontare una storietta

Parre sempri di vesti stretti

e lli signorine ni vùonu vendetta

Una ragazza più risoluta

ccià dittu tu si nu (cazz’i) nashcutu

Nua amu spisu tanti dinari,

puru a sa vrogna am’i pagari


U predicaturu è rimastu fissu,

a preso in mano il crocifisso

Dio mio queste ragazze,

devono essere di un’altra razza

Don Portè! Dunque vida cum’e fari,

c’a fina du misu mi nni vuogliu scappari

Ca gghiesa d’i Capuccini

è cumu na iocca ccu lli pullicini


Ragazzi giovani e giovinotti,

fan’amuru fin’ad uru i notta

Ccu chitarri e ccu mandolini,

si nni scinninu si stritti appenninu

Don Portè! Tu ca si nu spirituale,

unn’è fari cum’u maiale

C’adduvu mange cci tene llu lìettu,

ti vùonu furgari na palla allu pìettu







E’ caduta a giunta comunali

Senza tempo


Mentri saglìe di via margherita

Vìu i luntanu na piazza gremita

A piazza commercio c’è un assembramento

Dev’essere un grande avvenimento


M’avvicinu a m’addimmannari

Ch’è successu? un vi faciti pregari

E unu appedunu tutti quanti

A coru apìertu si fanu avanti


    E’ caduta la giunta comunali

    è caduta e s’e fatta mali

    E’ finita la consiliatura

    è stoppata! Più non dura


    L’assessore c’avìe lla colla

    il potere più non molla

    L’assessore alla scirubetta

    di firmare ha molta fretta


    L’assessore alla fogna

    s’e liberatu i na bella rogna

    L’assessore alla cultura

    ha una scienza che fa paura


    E col sindaco in prima fila

    è stato mestro a gestire la pila

    Il bilancio ha fatto quadrare

    tutti i conti anu i tornari


Quannu e sentutu si fatti ccu rima

Mi mindu intra machina e mbacchiu a prima

Alla casa mi vaiu a chiudiri

I tutti si cosi unni vùogliu sapiri


Mo s’avvicinine na bella eleziona

Tuttu u paisu è in gran confusiona

Ad ogni vicu ad ogni via

U votu stavota l’e dari a mia


Iu mi nni vaiu supr’a muntagna

E scinnu quannu è finita a bufagna

Quannu è llu jùornu i jiri a votari

Mi pigliu a chitarra e mi mindu a sunari







E sempri sulu

1980


    E sulu e sempri sulu

    Si ridi o si chinu i duluri

    E sulu e sempri sulu

    Rara ra ràrara rà


Vint’anni m’avijinu datu

C’ad unu avìenu ammazzatu

Vint’anni l’aiu passati

Ntra nu carciru sulu sulu a sunari


E pu quannu signu desciutu

A su paisu signu venutu

Mi signu misu a sunari 

 sunà l’organettu sulu sulu


    E sulu e sempri sulu...


E mo tiegnu na guagliuna

Ca mi vo bbeni cum’a nessunu

Mi segue si strati strati

Mi camine vicinu senza peccati.


E su paisu mi vuonu bbeni

Cantu canzuni e Natale vene

Ma quannu è lla luna china

Mi nni vuogliu sta sulu sulu a sunari.


    E sulu e sempri sulu...







Fimmina janca

1979


Ohi mammama bella

quanti voti m’a datu a mangiari

Quanti voti ma fattu ridiri

quanti voti un te stat’ a sentiri


Ohi fimmina janca

t’a posatu na cista a na gamma

T’a cunzatu u sitazzu a nu latu

ca cciù tieni di quannu si nata


    E lli fimmini fanu all’amura

    Ed ogni fimmina è chin’i culuri


Ohi fimmina russa

e c’avissi campari cent’anni

Ppe passari li belle parole

di giustizia e di un mondo migliore 


Ohi fimmina virda

cchi culuri ca tieni stasira

Quannu l’anni ti stanu vicini

i capilli ca su ricciolini


    E lli fimmini fanu all’amura

    Ed ogni fimmina è chin’i culuri 







Girannu si fere e si Feste

1979, conosciuta anche come U primu maggiu a Spezzanu


E signu statu u primu maggiu a Spezzanu

C’a cumminatu u primu maggiu a Spezzanu?

M’aiu accattatu nu cistìellu chinu i panu

U primu maggiu a Spezzanu


E signu statu alla festa i sant’Antonu

C’a cumminatu alla festa i sant’Antonu?

Aiu guidatu na postala ca nun sone

Alla festa i sant’Antonu


E signu statu alla fest’i santu Rùoccu

C’a cumminatu alla festa i santu Rùoccu?

Nu pupazzìellu ca si move quannu u tùoccu

Alla festa i santu Rùoccu


E signu statu alla fer’i l’animali

C’a cumminatu alla fera i l’animali?

Nu ciucciarìellu le ligatu a dua pali

Alla fera i l’animali


E signu statu alla fera d’u Savutu

C’a cumminatu alla fera d’u Savutu?

M’aiu calatu tuttu u vinu ccu nnu mmutu

Alla fera d’u Savutu


Ni simu misi a cantari si canzuni

C’a cumminatu ppe cantari si canzuni?

M’e misu in capa i fa scialari a si guagliuni

Ppe cantari si canzuni







Jurnata trista

1981


Trista jurnata trista ch’e desciuta chissa ccà

Si ni vo truvari natra unna po truva


E venutu u Pataternu a si ricogliri s’anima ccà

Supra terra unna dat’atru c’amuri ed onestà


Nira vestuta i niru vene lla genta a visità

E lli lacrimi e lli suspiri unn’i po cuntà


Acqua vìentu e grannina all’urtimu respiru

Sulu e cìelu apìertu allu momentu d’accumpagnari


Patr patri di tutti statti sempri presenti

C’a nasciri ed a muriri un gi mindimu nenti.







I fimmini i sa cumpagnia

198x


I fimmini i sa cumpagnia

Su tutte belle e su chine d’allegria

Su sciote e nun teninu paure

E quannu parrinu di loru su sicure


Quannu le gire i si fa nu bicchierinu

Loru s’affidinu a nu pocarìellu i vinu

E ppe nua masculi ca simu abituati

Alle guagliune quete quete e riservate

    Quann’e vidimu ca nguminginu a ciotiare

    Simu cunt’enti e lli jamu ad aiutare


Ccè china ti nni fa scappari

S’i femminismu si minde da parrari

Ccè china un si nni friche nenti

E stari anzìemi cciavaste ed è cuntenta


Ccè china stone e fora tìemu quannu cante

E si cciu dici rispunne un mi nni dare tante

E si canuscinu anguna guagliuna nova

A cuntentizza un sanu cchiù addusu si trove

    E si ngumincinu a canusciri e a parrari

    Si fimmine nostre su propriu fimminare







Il mondo d’oggi

Strina di tipo laghitano


Il mondo d’oggi è na prova evidente

ca l’anarchista tene ogni ragiuna

e l’atri un ciau capitu propriu nente.


U comunismu o la democrazia

ogni regime è nu fallimentu

u socialismu e puru a monarchia 


Tu va a vutari ppe chilla persuna

e pìenzi ch’illu sparte lla ricchizza

ma a ttia un ti nn’attocche mangu una


U statu è chin'i genti scustumati

politici arraffuni e circasordi

senza vrigogna e mali numminati


La religiona fa discorsi belli

ppe cosi ca su già dintr’a natura

ca tutti quanti simu già fratelli


C’è l’obbligo d’andare a lavorari

pecchì anu misu mmienzu li dinari

ti fanu cridi ca nun po campari 


E l’anarchista è sempri sutta tiru

ca libertà e coscienza te’ ppe guida

guarde llu munnu e tire nu suspiru








Il sindaco e l’ombrello

2009


C’era na vota nu sindacu curiusu

ca parrave cumu nu sburiusu

quannu si sentie nu pocu criticato

pronto chi parla e chiamava l’avvocato


Chiovinu critiche di tutti li vanni

ogni frase è nu risarcimento danni

Ppe l’avvocati invece il tempo è bello

chiovinu sordi e ci vo l’ombrello


Ma l’avvocati di si sindaci un po strani

sunu pagati cu li sordi d’i paisani

querela a questo e querela a quello

chissu è lu sindacu con l’ombrello


Su sindacu curiusu na bella giornata

porta ‘n tribunali na persona stimata

che senza timore s’era permesso

di criticare nu fatto successo


Il sindaco lo porta a nu grande tribunali

parte la causa e va sui giornali

scriva di qua e intervista di là

illu un sa che figura ca fa.


U jùornu d’a sentenza è arrivatu

trase llu giudice tuttu togatu

dice ca criticari un è reatu

nessunu sa ddi sentiri disturbatu


Mo che la causa è terminata

u sindacu si trove ‘ntra na bella frittata

li sordi di li paisani l’ha dovuti dari

a pagamentu all’avvocati cari


U sensu i sa storia è sulu unu

si sprecanu i sordi du comunu

unu si arrabbia per questo o per quello

e l’avvocato rape l’ombrello








La grande chiovuta del 2009

2009


A vernata du duamilaennovi

rapi l’ùocchi e vidi ca chiove

Dua jùorni, tria, quattru cinqua e sia

s’è allagata menza Mantia


Chiove oji e chiove dumano

la situazione sfugge di mano

l’acqua trase pervadente

a guardi e un ci po fari propriu nenti


Chiove dicembri chiove jennaru

tutta la terra scivola a maru

chilli ca stanu a na trempa appenninu

s’an’i fari fattu nu pocu i caminu


Alla Chianura nu massu è caduto

dintra na casa dirittu è trasutu

menu malu ca nu canu ha ‘bbaiatu

e na famiglia s’è propriu sarbata


Ad Aiellu a strata è crollata

versu Cletu nu muru è franatu

allu Lacu e puru alla Serra

ogni strata è china di terra.


Ponti crollati, paisi isolati

tutta a Calabria è perrupata

ad ogni casa ha purtatu nu dannu

infiltrazioni, inquilini in affannu


L’ingegneri e l’architetti

si danno da fare in tutta fretta

alla provincia e alla regione

nu jùornu lampìe e natru trone


Allu Comunu è sempre emergenza

u commissariu fa sempri presenza

sono impegnati l’interi l’operai

ma s’acqua un finisce propriu mai!


E’ stata propriu na grande chiovuta

ogni persuna nu dannu ha patutu

e l’acqua ch’è na sorgente i natura

ere diventata a na fonte i paura







L'arciprete

Felice Campora senior


Tridici i giugnu i sant'antoniu

mi parie nu pandemoniu

picca arduru d'acqua i colonia

mi parie na babbelonia


Nua appena entratu u santu

s'arribbellinu tutti quanti

l'arciprevitu ccu l'ùocchi in piantu

s'affrigie e gridave tantu


L'arciprevitu s'addirizze

Alli fimmini guarde lli trizzi

chill'arduru ca è propriu mbizzu

Fa cantari allu marbizzu


Haju scupertu na bella arba

l'a acchiappatu ccu tutta a varba

cumu du tettu cade allu tijìllu

cià furgatu nu campaniellu


Maria ccu lla faccia cumu na carta

vinti liri a pagatu u cumbiettu

cume Napoleone Bonaparte


Maria a dittu piglimi i mira

arcipre, s'un mi duni na milli liri

tu fa u figuru u pappagallu

quannu ti chiame llu marasciallu


L'arciprievitu tuttu scunvolto

na parratu a Totonnu da posta

focumiu ca signu perdutu

ca ci'arrive ncuollu a sa buffa du mutu


Iu alli sordi pocu cci pienzu

parramu tutti alla ricuota du tienzu

tantu iu nun cacciu nenti

su lli duluri d'a povira genti


L'arcirpievitu a dittu gridannu

tutti si guai mi veninu aguannu?

ppe cci furgari nu campaniellu

ma' sbacantatu u portafogliellu!







L’emigrante

1979


Simu na rrazza ca va girannu

A nua ni pu truvari a tutt’i vanni

Simu na rrazza ca va girannu 

Sapimu quant’u munnu è grannu

    Sapimu nua quantu ci minde a jiri 

    N’aeriu ppe new york  e ppu a veniri

    Nua simu a tutti i vanni simu tanti

    Nua sim’emigranti.


A terra nostra n’amu riscordata

A terra russa chilla siminata

Nu maru biellu chinu di lampari

Campagna bella ca ti fa campari

    Davanti a nua tutti si duninu i fari

    Politicanti ministri e tutti i santi

    Tutti su bbuoni a parrari davanti

    Davanti all’emigranti.


I nua ni parrinu alli riunioni

Giornali radio e televisioni

Na vota n’a parratu u presidenti

Io mi ricurdu ca ere ancora studente

    A diri u veru un ge capitu nenti

    Na confusiona m’e misu pur’i lenti

    Ppe lla miseria simu propriu ‘mportanti

    Nua sim’emigranti.







Le tre figlie

1980


    E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà


A prima è bella e la sicunna è nira

è na quatrara a terza figlia du turraru

    E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà


A prima è bella e ci piace cantari

ogne canzuna illa t'a sa fari

un c'è bisuognu di scola o di cultura

a vucia sua è dono di natura

    E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà


A sicunna è nira e te li capilli belli

e te’ dua ùocchi ca parinu gioielli

e quannu desce e si fa na caminata

ed ognedunu jette na guardata

    E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà


A terza è quatrara ed è la cchiù curaggiusa

e ppe jucari un va truvannu scusa

ad ogni campu ti fa ricriari

tutt'a partita e nun si risparmiari

    E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà








Mashcara

1981


Tiegnu na crapettella ca si chiame mashcara

Tutti li jùorni la mmite ad abballari

            E balla balla Mashcara


Ccu chilli zocculìellu saglie l’arbiri adìertu

Pilu pilu pilusu pilu pilu pilà 

            E balla balla mashcara


Na vota ccè fattu puru na bella fotografia

Supra lli trembi d’u Lacu la terra di mamma mia

            E balla balla mashcara


E chissu è llu lavuru, lu lavuru ca fazzu iu

Fazzu la pecurara pilu pilu pilà

            E balla balla mashcara







Mastru Ndria

Tradizionale/Felice Campora senior – forse anni 1915-20


Chissa è na parta c'un gi'a sapìe

mo ti parru di mastru Ndria

si cridie di fari quadari

e nbeci ci'attocche lu militare


Ccu lu fucilu matricola erre

tantu ch'è lùongu ca durte nderra

pu piglie e s'assette a na seggia

e dìcie sempri maleditta a guerra


Ccu lu zainu supra a spalla

sutta i titilli ci'a ddi fari u callu

pùorcu Franciscu Giuseppe e lu patru

poviri a nua n'a assassinatu







Na canzuna e cantari

1980


E na canzuna e cantari

all’anni c’un ponu tornari

e na canzuna e cantari

all’anni ca veninu e vanu 

ca su comu i ngilli ti fujinu i manu


A lla cchiu bella guagliuna

ca guala un ci nn’ere nessuna

a lla cchiu bella guagliuna

ca ere tutta rigalata

cume d’ogni annu ca vene la stata


A lla chitarrella mia

c’un mi neghe mai cumpagnia

alla chitarrella mia

ca quannu la lassu rimane

a china la sone pensanu a dumanu






Nino

2019 - Ricordo di Nino Malara


Nino, u ferrovieri

a Reggio di Calabria con Bruno agitatore

Treno carico d'armi

vidimu c'ami far contr'a si brutti guerri

ed il locomotore che non parte più


Nino, sei al confino

ti mannu a Favignana a Lipari in catene

Prigioni degl'innocenti

antifascisti anarchici ribelli a centinara

la mia grande famiglia che non muore mai


Resto oppure espatrio

lasciare questa terra o rimango a lavorare

Passe di mano in mano

na stampa clandestina a Cusenza aru mercatu

ed io resto in Italia e non parto più


Nino nu bicchierino

all’anarchia alla storia a Malatesta alla vittoria

Quando torni ’n Calabria

tu vienimi a trovare ripigliamu u sindacatu 

facimu propaganda e non ci lasci più.






Ninna nanna

1979


Vulisse aviri na bella casicella

Ca quannu a guardi ti desce Oi cum’e bella!

Ch’e granna assai e nun finisce mai

Ca ci po puru juca all’ammucciatela

    Dorma dorma do, ohi figlicella


E ca na rizza cci su nu munn’i cosi

Na catinella na chitarra e dua rosi

Nu pupazzìellu ca te nu munnu i guai

Na guagliunella ca tene l’ùocchi chiusi

    Dorma dorma do, ohi figlicella








Ni vivimu nu pocu i vinu

1978


Ohi Giuvà cchi musciaria

malanova a mmia e a ttia

Unn’avimu nenti cchi fari

ni putissimu mbriacari

Oramai su lli 9 e mmenza

a curcari un ci vulisse ghiri

Jamu rapimu sa cridenza

ca ccè nu piattu d’alivi niri


    Ni vivimu nu pocu i vinu

    ni tagliamu na supressata

    Cu nu pocu i panu vicinu

    cci passamu na sirata


Cè muglierma c’aspett’alla casa

si fazzu tardi chin’a sente

Ti ricùogli a rasa rasa

e nun ti nni fricari nenti

Tìegnu a vucca ca m’ammarìe

mi sientu puru mbarazzatu

Ppe lla vucca senta a mmia

ci vonu nu pocu d’alici salati


    Ni vivimu nu pocu i vinu

    ni tagliamu na supressata

    Cu nu pocu i panu vicinu

    cci passamu na sirata







Nu fattu i vìernu

1979


E’ nu fattu chè successu

quannu è vìernu e chiove assai

Quannu u sulu vene e vai

e a zappari ci va u stessu

Quannu u gallu s’è ammuntunatu

allu chiusu accuvacciatu

E si sente supra sa chiana

sulu u strusciu i l’acqua chiovana


Na guagliuna ccu dua trizzi

ca s’assette el’ùocchi chiude

Ca mi pare ca scunghiude

menz’a tutti si bellizzi


    Chin’i pucchi è lla strata

    ohi gugliù vasce lla capa

    Primi juri supr’a l’aranci

    sa guagliuna si minde a chiange

    C’è la terra ch’è cuntenta

    sa guagliuna mangu sente

    Tutti i juri d’acquazzina mbusi

    chissa tene l’ùocchi chiusi


Pu a chiaminu i luntanu

e sa guagliuna chianu chianu

Si pulizze l’ùocchi abbagnati

e si mmìe mmer’a casa







Ottobri alla Mantia

1977


Ottobri alla Mantia

un g’è sulu già alli sia

U jùornu s’è accurciatu

e la notta s’è allungata

A vendemmia è ormai passata

i castagni ngumingiati

Ottobri dintr’u maru

c’u gi minde nendi a si ncazzari


Ottobri quannu chiove

alla casa già alli novi

Su finiti i tìembi mbusi

jivi a maru ad ùocchi chiusi

Ottobri mmenzu na strata

a ngumingiari natra vernata

A postala scinne guagliuni

nciotati i studiu e senza lavuru


Ottobri dintri i zappi

dintr’irizzi e dintr’i mbasti

I genta ca lavure

sulamenti ppe mangiari

Ottobri dintr’i mani

i china è stancu i lavurari

Ottobri è na jurnata

ca mangu cci pìenzi ed è già passata







Pino Molinaro

1998


Pinu Molinaro

ere n’amicu sinceru

Avìe sempri buoni pensieri

ogne matina insieme’ad illu

Quannu ti parrave

avìe na vucia ca ti pigliave

Bella calma e tranquilla

propriu cume na persuna a postu.


Na vota quann’ere guagliunu

è partutu allu Belgiu

E ppe cchissu l’amici sua

l’anu chiamatu Pinu u Belgiu

E pu quannu s’è ricùotu

s’è misu a sunari l’arminica

E chianu chianu s’a mbaratu

na bella tarantella calabrisa.


Na vota alla staziona

avìe ddi partiri militari

Però u pìedu supra chillu trenu

un ci vulìe propriu sagliri

E allura Pinu u Belgiu

è rimastu alla Mantia

Ca ppe d’illu a su paisu

c’ere lla meglia compagnia.


Natra vota ccu n’amicu

è trasutu a nu barru

Vanu allu bancunu

e si chiaminu na bella bevuta

Però dopu nu pocu

a situaziona s’è mmolicata

Pecchì quannu putìe

dave sempri na mana all’amici.


Però alla giustizia

u numu sùu scrivìjinu e scrivìjinu

Ma illu ogne jùornu

si dazave sempri tranquillu

A matina di bon’ura

jive a pedi alla marina

S’assettave alla rina

e si fumave na bella sigaretta.








Quannu vene l’anarchia

1980


Quannu vene l’anarchia

E dari nu vasu alla fimmina mia

Pigliu a chitarra e a nu spuntunu

Vùogliu cantri na bella canzuna

        Quannu vene l’anarchia


Quannu vene l’anarchia

Vùogli zumpà fissa s’un si ccu mmia

E lavurari senza patruni

Ti dazi a matina e ti mindi i quazuni

        Quannu vene l’anarchia


Quannu vene s’allegria

Vùogliu viaggiari in ferrovia

Tutti li scambi ani funzionari

Alla meta ai’arrivari

        Quannu vene l’anarchia


E quannnu saglie lla ciotia

Vuogliu pensari a nu santu du miu

Ogni rispettu vùogliu purtari

U vrazzu miu unna di fari mali

        Quannu vene l’anarchia


E si cange lla cumbagnia

Ogni cosa a ddi ji’ in armonia

Ogni persuna è nu juru d’amuru

Ogni core vatte ppe tia

        Quannu vene l’anarchia







Serenata

Cantata per Mario Pulice e Carmela Signorelli il 2 Ottobre del 1999 e per Annamaria Scudiero e Luca Baldini il 23 Aprile del 2013.


Chissa è lla meglia serenata

Fatti vidiri Amuru miu

Ca ccè nu grande Nnammuratu

Bella, ca more d’amuru ppe ttia

    Affacciti, affacciti oh!

    Appiccia sa lucia, rapa u barcunu

    Affacciti, affacciti oh!

    Nu bellu sorrisu m’e rigalari


Tuttu lu maru da Mantia

E’ cchiù piccirillu i l’amuru miu

Tutti i ricchizzi e tuttu l’oru

Un valinu quantu chistu coru

    Affacciti....


Ti vùogliu purtari a na casa bella

Adduv’abballamu la tarantella

Ti vùogliu purtari ppe tutta la vita

Finu a quannu nunn’è finita

    Affacciti...


A lucia s’è appicciata

A sentutu la serenata

Su coru fallu gioiri

Su barcunu tu me rapiri

    Affacciti...


“Un augurio ai prossimi sposi!”







Statti accùortu

1980


Si ti dicinu statti bbona

a che serve la discussiona

Basta uno che fa la scelta

basta una persona sperta

    Si ti dicinu non parliamo

    a che serve c’arraggioniamo

    Si ti dicinu questo qua

    statt’accùortu ti vonu fricà


Si ti dicinu pensa a fari

ppe prima cosa li dinari

Fricatinni i tuttu u rìestu

falli sulu e falli prìestu

    Si ti dicinu senta ccà

    tu non aspettare tempo

    E ti fanu fissa e contento

    statt’accùortu ti vonu fricà


Si ti dicinu non lottare

devi andare a votare

Scegli i tuoi rappresentanti

sono belli sono tanti

    Si ti dicinu minda na crucia

    mindila a su partitu ccà

    C’un gè bisùognu i dazari a vucia

    statt’accùortu ti vonu fricà


Si ti dicinu che il mondo

e che è stato creato rotondo

E amico lo sfruttamento

che sarà sempre presento

    Si ti dicinu non lottare

    uè! ma china ta fa fari?

    Si ti dicinu un ti nzirrà

    statt’accùrtu ti vonu fricà


Si ti dicinu statti alla casa

lava i piatti e statti bbona

Guarditi a televisiona

segui la pubblicità

    Si ti dicinu pensa alli figli

    falli crisciri cumu cunigli

    Ppe llu beni i l’umanità

    statt’accùortu ti vonu fricà


E pu quante atre cosi

che ti ponu raccontari

e s'un ti vo fa frica

senta mo sa cosa ccù

    Musica a piacere







Stornelli sociali calabresi

2019 - Sull'aria della strina cosentina di cui al ritornello


Aiu saputu ca va criticannu

partiti corruzione e cumu e quannu

ma quannu è tiempu di li votazioni

ti vinni la cuscienza e l'intenzioni

    

    Nachiti pu lalleru nachiti pu lallà

    nachiti pu lalleru adduv'è la libertà


Ogni ragionamentu ca faciti

di libertù e rispettu lu dinchiti

pu ci'ajunciti ma però comunque

invece tuttavia sinnò quantunque


Partecipi a riunioni e comitati

autunni vierni primavere e stati

ma appena a cosa va nu pocu storta

mi fazzu i fatti mia e bona notta


Ti maravigli i tutti si migrati

pecchì un lavurinu adduvu su nati

ma quannu tocca a tia a ji fora zona

si cè guadagnu a migraziona è bona


Si contr'alla violenza e allu soprusu

contr'assassinji guerri ed ogni abusu

ma poi vai a votari alli partiti

ca di l'eserciti sunnu li ziti


Arrassusia femminicidio e bulli

u stolkin o fa chiangi i piccirilli

ma si si cosi i fanu i militari

a guerra è guerra e chi ci puozzu fari





Strofette amanteane

Felice Campora sr e tradizionali integrate



Ni nni jamu a catucastru

a fari amura arrietu i lastri

e Ciccu i Maria d'Annetta

ni sunave l'organettu


Arrietu a ferruvia 

'ere lla guagliuna mia

d'a sira alla matina

mi facie la passiatina


Si lu pontu ere di fierru

iu ccu ttia mi nni venie

s'è truvatu ch'ere di paglia

c'ami fari bella mia


Unu Brunu e l'atru Filiciu

s'anu accattatu dua valigi

i ccà a nu misu an'i partiri

alla Merica vonu jiri


E sun c'ere la ferrovia

alla Merica un ci jìe

m'è truvatu all'Argentina

na pasticca e nu birinu



Cittu cittu fa llu zi Pietru

Ntonia mia si troppu arrietu

Parra vascia i sa manera

perdono mo duninu ntra galera


Tu ti ricùordi chilla sira

ch'erimu assiemi alla vrascera

il mio petto io t'ho dato

e doppu nu pocu m'a riscurdatu


Tiegnu nu figliu ch'è deputatu

primu ere nu disperatu

mo tene machina e dua villini

alla faccia di li cretini


A unu ci avie di dari dua liri

e s'ere giratu ppe si nni jiri

u vidivi signore silente

mbeci n'avìe pagatu unu e trenta


La bandiera ci ha tre coloro

vedi il bianco il verde e l'oro

sulu u russu m'è piaciutu

ca m'è rimastu pe ricevutu



I da chiazza alla taverna

ci pruvide lu paternu

u patru e llu figliu e llu spiritu santu

e Gesù ci sta davantu


A rispusu Canniella

a varca tua a pigliatu sardella

n'a pigliata alla riva na cala

pe n'aggiustari quattru quintala


A rispusu lu Nascutu

stamu spuntannu d'a punta i Savutu

chi mi dici di la Manti

è diventata na porcaria


A rispusu lu Sciarallu

vaiu'a chiamari allu marasciallu

a rispusu Ntnonuzziellu

Fermiti! ca iu e campari li figlicìelli


A rispusu Carra Parrilla

ch'ere llu chiu piccirill'

nu miraculu ci vulisse

pe cci rumpiri u culu a tutti chissi


A rispusu u predicaturu

ccu la nasca a primmijuru

mo se misu a predicari

e tutta la gent'a fattu scappari

a 'cchiappatu i mani allu crucifissu

su rimasti cumu tanti fissi





Tarantella d'i dominazioni

1980


Manìjiti e manìjiti E lli Romani a conquistari

Manìjiti e manìjiti I Longobardi an’arrivari

Manìjiti e manìjiti E lli Turchi an’i sbarcari

Manìjiti e manìjiti I Bizantini ti fanu scappari


Manìjiti e manìjiti Alli Normanni e da’ a mangiari

Manìjiti e manìjiti E lli Svevi a cummannari

Manìjiti e manìjiti E l’Angioini ti fanu pagari

Manìjiti e manìjiti L’Aragonesi l’am’i cacciari


Manìjiti e manìjiti E lli Spagnoli ti fanu stagnari

Manìjiti e manìjiti E lli Burbuni su dda misera

Manìjiti e manìjiti E lli Frangesi l’am’i fermai

Manìjiti e manìjiti I Piemontesi ad arrubbari


E doppu lii Romani su venuti i Longobardi

E doppu i Longobardi su venuti i Saracini

E doppi i Sarracini …

… … … …

E doppu li Frangesi: I Piemontesi ad arrubbari!







Tarantella d’u jùocu d’i carti

1978


Ohi chi bella cumbagnia,

alli carti u cingua, u sia

Mazza, coppa e dinari,

na partita n’am’i fari!


Su tri mbrishculi m’a mbittu,

diciamillu a chin’a dittu

Setti i coppa terza liscia,

cci le dittu a mamm’a piscia


Uottu novi e re i dinari,

ppe stasera c’am’i fari

U settoru e lla primera,

ni nni jamu alla lumera


Tìegnu u tria i chillu culuru,

statt’attientu cc’è llu muru

Sett’i mazza e quattr’i spata,

ccè mbacchiatu ccu lla capa


Vacci lisciu tìegnu l’assu,

pronto pronto mò t’u passu

S’e vestuta tenatilla,

m’a chiamatu propriu illa


Cart’allùngu carta d’oru

oh anu rapitu a moru

Signi i punti ccu llu gessu

i patati i chiantu u stessu


Cum’e trubbula a situazione,

chiss’è tìempu i votazioni

Unn’u sacciu ch’è tirari,

tutti vùonu cummannari


a seguire


Il compleanno di Alberto Naccarato

2014


Il 23 settembre d'ogni anno

Alberto Naccarato ha il compleanno

Quest'anno ha invitato tanti genti

colleghi amici stretti e conoscenti


Ca di mestieru fa llu falegname

nu juornu c'è ricchizza e natru fame

Barcuni porte segge finestre e casci

alla putiga sua alla via di Vasci


Chianuzzulu martiellu e na puntina

ngumingie alli novi da matina

Si fanu i dieci e Abertu spanne la colla

arriva nu paninu tonno e cipolla


U pomeriggiu na consegna parte

a cuda i l'uocchiu va allu mazzu i carte

Pu quannu si ricoglie è sempri felice

e trove ca l'aspettinu l'amici


N'arraggiunata i chissu e puru i chillu

e minnde a postu a serra e llu martiellu

U tavulinu è prontu a priparari

Abertu allu trissetti vo jocari


Bastunu coppa spata e pu dinari

c'è sulu c'a furtuna a di girari

Ho l'asso e il due il tre me lo daresti

doppu nu pocu arrive Vannuzzu Sesti


Abertu manne musica e strofette

puru la storia di Sacco e Vanzetti

Si passe na sirata in allegria

e chissa è na putiga da Mantia






Terremotu ccu llu sterzu

1980


Avisse ddi veniri nu bellu terremotu

Ca jettasse nderra

Casi, palazzi a frabbichi

Casi, palazzi e frabbichi


Però su terremotu a d’essiri cummannatu

Di na ma  invisibila

Ca jettasse ‘nderra

Certi casi, certi palazzi e certi frabbichi


Ppe prima cos’i tutti avisse ddi jettari

Li carciri e lli galeri

Dduvu ccè chinu di povera genta

Dduvu ccè chinu di povera genta


E ppe sicunna cosa avisse ddi jettari

Li casi ca tutti si signori

S’anu fattu offendìennu la natura

S’anu fattu offendìennu la natura


E dintra nu momentu facisse scumpariri

Tutti si missili s’armi e si cannuni

Ppe nun fari suffriri cchiù a nessunu

Ppe nun fari suffriri cchiù a nessunu


E la terra treme e la terra treme

E quannu la terra treme

Treminu i potenti d’u palazzu

Treminu i potenti du palazzu


Terremotu terremotu

Jetta nderra tutti si fabbrichi

Fabbrichi di canchiru e di morta

Fabbrichi di fumati niri


Terremotu... Terremotu… 






Turillu d’i gallini

2002


Turillu d’i gallini

si nni scinnìe di trempi appenninu

E si nni scinnìe scappannu

ch’i gallini jive fricannu

Nessunu u putìe acchiappari

ed illu i nessunu si facìe truvari

A genta avìe nu sospettu

ma ogni furtu ere troppu perfettu


Ed ognu s’addimmannave

chin’ere chillu carrobbave

Ppe lli gallini na predileziona

s’unn'ere arrubbata unnere bbona

Però na vota l’anu acchiappatu

ed allu carciru l’anu purtatu

L’anu ghiettatu dintra na cella

lu coru ligatu e lli piedi nderra


Ed ere propriu u jùornu i natali

ch’e propriu u tìempu di rigali

E Turillu d’i gallini

arrìetu i sbarre stave intr’i spini

Cià dittu alla gurdia fammi desciri

c’alla cassa vùogliu jiri

Culla famiglia mi nni vùogliu stari

ppe celebrari lu santu Natali


A guardia ch’ere ddi bonu coru

s’e sentuttu toccatu dintra l’onore

Cià dittu Turillu ti nni po jiri

sulu ppe d’oji ti fazzu desciri

Scappannu e fujìennu si trembi appenninu

a’rrubbattu dua gallini

Alla casa l’è ghiuti a spinnari

a unnici figli a datu a mangiari


U jùornu dopu parola d’onore

è ritornato alla buonora

U carcerìeru a raputu la porta

nessuna cosa è ghiuta storta

Quannu la genta d’u furtu a saputu

ha dittu illu un po essiri statu

Turillu sicuru ere in prigiona

è llu colpevoli add’essiri natru


Appen’a notizia cè ghiut’alla ricchia

a guardia unn’aspette mancu na picca

Piglie lli chiavi e rape la cella

am’i chiariri sa scappatella

Turillu è lìestu a si dizari

ma nun c’è statu bisùognu i parrari

C’a bella vista supra a brandina

c’ere la pinna di na gallina






U baccalà

1981


Oi cchi bìellu chiuritu ca tìegnu,

ppe stamattina mi l’e cacciari

m’è ‘ccattari e nun pùozzu stari

na menza pinna di baccalà

Ccè na cosa però ca l’è diri,

ccè ca nun tìegnu mangu na lira

e vidimi mo cum’è fa,

ppe m’accattari lu baccalà


    Tirulipì tirulipà m’è ‘ccattari lu baccalà


Cinqua sordi mi dune Rosina,

setti sordi fazzu na rapina

e llu rìestu mu procuru llà,

ccussi m’accattu lu baccalà

Quattru sordi mi vinn’a giacchetta,

natri dua mi vinnu u cappìellu

ppe menza lira ti scannu u vitìellu,

cussi m’accattu lu baccalà

Natru sordu mu fazzu sunannu,

e pu dua mi fazzu cantannu

e llu rìestu mi mindu a ballà,

ccussì m’accattu lu baccalà


    Tirulipì tirulipà m’è ‘ccattari lu baccalà


Ma ccu ssa storia di l’inflaziona,

va d’aumentannu su campione

e ccu ssi sordi un gi’a pùozzu fa,

a m’accattari lu baccalà

Mo mi fazzu na bella bumma,

china i purbira e tutta ritunna

e la vaju a piazzari llà,

adduvu fanu lu baccalà


    Tirulipì tirulipà è scoppiatu lu baccalà







U carceratu e lla guardia

1981


Fatti dettari sa bella canzuna 

Signu gnorantu e nun sacciu scriviri

Dua paroli ca tìegnu a menti 

Ca intra sa cella unn’e fari nenti

    Portili alla casa mia

    Falli sentiri all fratu miu

    Signora guardia un m’e rapiri

    Sulu una strofa m’adi scriviri



Un t’arraggiari s’è lla menzanotta

U sùonnu angora a ddi veniri

E pu po essiri ca alla matina

M’e riscordatu sa bella strina

    Scriva sa bella strofa ccà

    Ca puru a ttia ti piace cantà

    Assettiti llùoccu e fatti dettari

    Ca già mi spagnu i mi riscurdari


Ed unu dettave, e l’atru scrivive…







U cunnannatu

1979


Canusciu a certa genta

ca un vale propriu a nenti

Ca quann’a ddi parrari

sa sulu fissiari

E nun s’accorge mai

ca quannu fa llu seriu

Fa ridiri cchiù assai


C’e natru munnu i genta

ca unn’a capitu nenti

Ca quannu è for’a via

un sa stari in compagnia

E s’uni parre stranu

chillu cci stringe l’ùocchi

E llu guarde di luntanu


Ci sunu atri persuni

ca vonu fa i patruni

Ca un sanu c’ani fari

e vùonu cummannari

Poviri ciotarìelli

mbeci i si fari granni

Su rimasti piccirilli


Cci nn’è natra vrancata

ca si fa na penzata 

A fa sulu ppe d’illu

ohi mamma cum’è bìellu

E campe e tire avanti

s’ammujìne sulu sulu

Alla faccia i tutti quanti


E gioia e gioia mia

e s’un fusse ppe ttia

Ast’ura un mi vidissi

inzìemi a s’atri fissi

Ma signu cunnannatu

a stari i sa manera

Mannèje tuttu u criatu







U montarìellu

1979


Cc’ere na vota nu montarìellu

Ca cci jucave ogni guagliunìellu

Mo cci anu fattu nu jardinu di cimentu

Ccu na Madonna i gessu allu centru


Cci scivulavinu tutti i guagliunìelli

Ed alla sira c’ere chinu i cìelli

Tutti mishcati masculi e fimmini

Cci scivulavinu cuntìenti


E si mindìenu unu arrìetu all’atru

E ad unu ad unu saglivinu e scinnìenu

E cumu ciùoti ppe menzi jurnati

S’ammujinavinu supr’u montarìellu


Cc’ere na vota nu montarìellu

Ca cci jucave ogni guagliunìellu

Mo cci anu fatti nu jardinu di cimenti

E ddi guagliuni un si nni sende cchiù nendi






U muru crollatu

Anni Novanta


Cce’ vistu scrittu nu bellu matinu

a nu giornalu adduve ganzinu

Ccu nu caratteru bellu allargatu

nu muru alla chiazza è crollatu


Vaiu davanti alla chiesa matrice

a genta parre a genta dìce

C’è unu ca parre davanti a na folla

iu avìe dittu ca chissu crolle!


Ere na strata antica e stimata

vecchio orgoglio di storia passata

Quannu i tedeschi si su ritirati

i carrarmati ci sunu passati


Ere nu muru fattu i recenti

cammionati di ferro e cemento

Muri i mill’anni anu tenutu

ma cumu nenti chissu è cadutu


Menu malu c’un c’ere nessunu

né na famiglia né nu guagliunu

Ca certamenti ere nu straziu

si capitave nu disgraziu


Tanti famigli su stati sfollati

tutti all’hotel a spese pagate

Puru a cantina a dovutu chiudiri 

mangu lu vinu a potutu mesciri


Angunu cuntu ere statu sbagliatu

u numiru giustu non calcolatu

A curpa ppe mo unnè di nessunu

quannu nu muru crolle n‘avaste unu


A mindiri manu alli cosi antichi

ci vo attenzione ppe tutti si vichi

Fierr’e cimentu ad ogni occasione

ma ccu petra e lignu un c’è paragone





U mustazzu

1980, dedicata a Gerardo Vespucci di Belmonte

e Ciccio Grassullo di San Pietro


Ccè uni ca jìetti nu shcaffu

Adduvu cùogli? Cùogli allu baffu

Ccè unu ò’ottanta ppe cìentu

E’ tuttu nu baffu ed illu è cuntìentu

Pu chissu vive llu vinu 

e su fa scinniri a gula appenninu

Quannu è mbriacu cumu nu pazzu

u vi ca s’allisce llu mustazzu


E pu quann’è la sirata

dopp’a jurnata c’a lavuratu

E ride cume nu ciùotu

allarghe la vucca ca pare nnu mmutu

E dintra sa situaziona

un sa rispunniri alla questiona

Adduvu finisce lla vucca

ncumingie llu baffu e finisce llu nasu


    Però ogni ragazzo

    quannu vide su mustazzu

    Si fade mmidiusu

    ca lu vulisse ccu l’ùocchi chiusi

    Ma illu ride ed è tuttu cuntìentu

    e sutt’i baffi ci parin’i dìenti







U nnammuratu

1979


E ccu sa chitarra ti cantu a canzuna

D’u Nnammuratu i na bella guagliuna

Ca nun mi vulìe e nu mi vulìe

E m’a fattu dannari la vita mia

     E signu fujùtu d’a casa ppe d’illa

     E signu arrivatu a su paisìellu

     Ed è lassatu a cumbagnia

     E nu tappu i terra puru da mia.


E m’a dittu mmìjiti ppe na funtana

Adduvu cci curre acqua chiovana

Cc’è jiri alla nuda cc’è jiri spugliatu

Ppe nu pocu d’acqua ca signu assiddata

     E m’è strazzatu nu pocu i pella

     E ci haiu fattu na vummulella

     Cci l’è purtata ccu tantu amuru

     Cci l’e purtata senza duluru


E m’a cummannatu allu funnu d’u maru

M’a dittu ci va ccu su bìellu panaru

Portimi u coru  i nu pisciu spata

Portamillu ‘ntra sa jurnata

     E m’e fattu fari na magaria

     Ch’evutu i vinniri l’anima mia

     E llu coru allu pisciu cc’è strazzatu

     E lla sira stessa ci l’è purtatu


M’a dittu si ti vo pigliari su coru

Mpicatu a n’alivu ti vùogliu vidiri

Ca quannu tu mùori m’ammazzu pur’iu

Ccussì ni jungimu davanti a ddiu

     E mo ccu nna corda alli mani e na pinna

     Ccu sa chitarra ti cantu sa strinna

     E mùoru d’amuru e nun mi nni pìentu

     E mùoru ppe d’illa e signu cuntìentu.







U pasturu

1977


Ie lla miseria cchi m’è capitatu

Saglìennu all’ìertu alla strata d’u Lacu

Ccu dua amici e na machina granna

Fungi castagni ed aria i muntagna


A na sorgiva lungo la via

E fattu na sosta di capa mia

Nu pocu d’acqua alla gula sicca

Cumbagni mia aspettati na picca


A na funtana c’ere nu giuvinu

Illu pasturu s’addiminave

Senza sapiri né cumu e né quannu

Ccu si paroli m’a raccuntannu


Avìe sia pecurelli m’a dittu

Nu bellu muntunu e lli fimminelli

Ohi la spurtuna a mi visitari

Mangu alli cani a pùozzu augurari


Nu pecurella mi l’a ciampata

Na machina grossa ca sinn’è scappata

Mi l’a jettata dintra nu vallunu

E l’aiu persu nun sacciu cumu


Pu n’atra pììecura avìe purtata

A na funtana a s’abbivirari

Ma cc’ere lu cloru e s’è avvelenata

E l’aiu persa intra na sirata


E circa quasi allu ntramenti

Ca mi cuntave tutti s’eventi

Na picca i tìempu ere passatu

E ddi la machina m’anu chiamatu


E l’è lassatu ca si lamentave

Ca unn’avìe sordi pe sinn’accattari

Ie lla miseria pu dopu è pensatu

Manneie lli machine e l’acqua mbrugliate







U penzìeru solidificatu

1980, dedicata a Renato Ruffolo


    E chiss’è Renatu ca pense assai

    Te nu cerbìellu ca nun finisce mai

    E quannu si minde a pensari

    Tutti quanti ni nnamu i scappari


E minde lla capa dintra na busta

E pu cci’à tene finu all’ura giusta

E doppu vasce na palettella

E tutta a capa ci va a rotelle

E dua dua pompe comunicanti

Desce llu pensìeru in forma pesante


    E chiss’è Renatu ca...


Na vota sé misu a pensari

E a natru postu si facìe trovari

E llu vidìi ca si mungìe

E doppu nu pocu scumparìe

Avie capitu ca si potìe spostari

Senza si mindiri a caminari


    E chiss’è Renatu ca...





U pùorcu du zi Frangiscu

1978, dedicata al fu Francesco Perri di Sant'Elia


U pùorcu du zi Frangiscu

è malatu ci fa mal’a panza

Anu chiamatu nu veterinariu

ca cci a fattu dua punturi

    U pùorcu du zi Frangiscu

    è malatu cci fa mal’a panza


Cci anu datu tri chili i glianni

ccu d’ùogliu i ricinu mishcatu

Ma s’è vutatu i l’atra parta

u pùorcu du zi Frangiscu


E lla genta d’u vicinatu

u ven’jinu a truvari

E dicìjinu ohi cchi peccatu

ohi su pùorcu cum’è disgraziatu

    U pùorcu du zi Frangiscu

    è malatu cci fa mal’a panza


E venuta puru na vecchiarella

ca si cridìe ch’ere na magarìa

Ma allu pùorcu du zi Frangiscu

cci vulìjinu tutti beni


E na matina l’atru truvatu

ca zumpettiave e si scialave

Ed anu fattu na bella festa

anu abballatu ed anu canatatu

    U pùorcu du zi Frangiscu

    è malatu cci fa mal’a panza


Torna alla pagina dell'Autore