Felice Campora – Testi folk
Stampati sui cd-audio Fatti Veri (2002),
Quannu Vene l'Anarchia (2009 e 2020),
Altri Fatti Veri (2011),
Fatti Veri 3 (2016) e Fatti Veri 4 (2018).
In ordine alfabetico.
A barzelletta
2003, dedicata a Tonino Cuore
Ccè nu guagliunu alla Mantia
ch’è nu maestru i l’allegria
Mmenza a na via o a na piazzetta
illu ti cunte la barzelletta
Si sta passannu na bbella sirata
nu bicchierinu e na suppressata
Illu ti dice taglia na fetta
ca mo ti cuntu na barzelletta
Mo su guagliunu è impegnatu
e di mestìeru fa l'elettrautu
Na freccia rutta e pu va bbona
nu clacson mutu e dopu sone
Alla famiglia affezzionato
e ddi li figli è innamorato
E’ benvolutu allu quartìeri
tutti li genti ni vanu fieri
Di barzelletti ni sa a centinara
chilla du ciucciu chilla d’a cummara
Chilla du surdu chilla du mutu
chilla d’u maritu ch’e appena desciutu
Cumu lu scunti ti fa ridiri
ti dìcie l’urtima a vo sapiri?
E ti ngumingie a cuntari storiette
tutti alla forma di barzelletti
E quannu vene l’urtima ura
ca sente lu richiamo della Bella Signura
Ni dìcie minditimi na bella giacchetta
ca vaiu a ci cuntari na barzelletta
A canzuna d’Ernestu
1980
Ed Ernestu ere vascitìellu
cume d’ogni calabrisu bìellu
A frunta chiatta e la nashca stacciata
ca parica i l’Africa n’anu mbarata
Ed Ernestu avìe nu lavuru
illu facìe llu muraturu
E llu facìe di quann’ere guagliunu
ca d’atri lavuri un gi nn’ere mangunu
Ed Ernestu vasciave lla capa
ogni vota ca cci davinu a misata
A frunta chiatta e lla nashca stacciata
ca parica i l’Africa n’anu mbarata
Però a fari u muraturu
a mbacchiari cimentu a nnu muru
Un t’avastinu i sordi ppe campari
a mallappena cci a fa a mangiar
Ed avìe vintiquattranni i nu misu
e un s’ere movutu mai d’u paisu
Casa lavuru ogni tantu a cantina
e n’ùortu chiantatu a faggiolina
Quannu mmìenzu a na situaziona
a sentutu parrari d’emigraziona
A sceltu nu jùornu mmenz’a sima
ed è partutu ppe la Germania
Però quannu è arrivatu llà illu lavurave ma a capa sua ere sempri allu paisu suu. E un ghive mmai alli discotechi né a si mbriacari e mangu amici tedeschi s’avìe truvatu. Ca pu quann’unu va fora è na cosa bella canusciri i persuni e lli posti nuovi, però illu ere fattu i sa manera e chissa è lla storia sua e non certu i natru. E ogni vota ca i cumpagni sua u jivinu a chiamari e llu purtavinu a desciri illu ci rispunnìe ddi sa manera…
Un gi vùogliu veniri un gi veniri
un vùogliu girari un vùogliu desciri
E ndo spriken doitch un mu vùogliu mbarari
ca signu venutu sulu ppe lavurari
E illu a lavuratu llà tant’anni e un s’a mbaratu mai na parola i tedescu. E pu doppu s’e ricùotu alla casa sua e mo Ernestu, ca u numu sua veru è natru, mo sta alla Mantia e ogni ghiùrnu si nni va a maru.
A canzuna d’u vivituru
1979
Quannu muoru ca su arrivati l’anni mia
‘E muriri ccu nu bicchieru i vinu ‘n manu
Nu bicchieru ca dìcie viva alla saluta
Ohi d’a vita, d’a vita tua ca si nn’e juta.
Quannu mi fazzu na partitella alli carti
Ohi ci vugliu na quarta i vinu i chillu bbuonu
Ca intramenti ca u cumpagnu du lli carti
Ohi l’arduri e ppu tu cali chianu chiaunu.
E alli bocci quannu tiri llu boccinu
Tiri miegliu si ti fa nu bicchierinu
E ssi vinci nu pocu i vinu ci sta bbuonu
E si pierdi e ci sta bbuonu puru.
E quannu signu ccu nna bella cumbagnia
Alla murra ccu dua squadri i cinqua o sia
Quannu a vucia chianu chianu ssi nni va
Ohi na quarta, na bella quarta porta ccà.
E ppu quannu vua m’aviti dorbicari
Ohi na fossa, na bella fossa aviti fari
A na vigna ca ci crisce vinu bbuonu
L’ossa mia vua ci’aviti dorbicari.
A canzuna i l’anarchicu federalista
1978, conosciuta anche come U patrunu d’a Terra mia oppure Simu i l’Anarchia
U patrunu da terra mia
m’a parratu da democrazia
Ma parratu da produziona
ma' parratu da cogestiona
Pu ma dittu ti dugnu u bigliettu
vatti a vidiri a partita allu stadiu
Vatti mbriachi alli cantini
va ccu lli fimmini i santalucia
No no vatinni
sa cosa ccà unnè fatta ppe mmia
Signu natu libertariu
signu federalista sign’i l’anarchia
E venutu nu brigatista
e ma dittu facimu u partitu
U partitu da rivoluziona
e sparamu allu patrunu
Pu ma dittu ca quannu vingimu
acimu u statu nua cingua o sia
Ca simu stati la testa armata
da rivolta du proletariatu
No no ...
E’ venutu nu militarista
e ma dittu vieni ccu mmia
Ti rigalu na bella divisa
ccu natri milli uguali a ttia
Quannu c’è l’ordine tu e sparari
tu dicu iu adduvu e mirari
A nuatri e difendiri
finu a quannu un ti mannu a moriri
No no ...
E’ venutu unu i na lista
e ma dittu vieni ccu mia
Il nostro progetto è molto avanzato
e di meglio unginnè mai stato
Operiamo per la società
ma jamuci chianu ccu lla libertà
Nua ntrallazzamu e tu e lavurari
e circa di nun ti lamentari
No no ...
Ed ogni vota all’elezioni
veninu tutti i partiti a parrari
Vota ppe mmia vota ppe mmia
manna cchiù genta du partitu miu
Ca pu nua quannu simu lla supra
ti facimu nu munnu i riformi
Ti dicimu nua chillu che fari
e tu te fari cummannari
No no ...
A dittatura
1983
E chiss’è la dittatura,
ti mbacchinu a capa allu muru
A mmia no c’un gintru nenti,
un signu figliu di pezzenti
Cc’è zìjima ch’è molt’importante,
tene nu post e sta ghìenn’av
Avanti e ti vùoti arrìetu,
passe llu cammiu e stativi quieti
Stativi quieti ad aspettari,
chili ca vonu cummannari
E lli cummannanti scinninu nterra,
e llu falegnami pose la serra.
E parrari chiuni un ti cummene
Chiss’è la dittatura ca vene
Di che colore che è,
la bacchetta del nostro re
S’è russa s’e verda s’e gialla,
tutti i pisci venino a galla
E lli surdati trasinu a Roma,
cu la mitraglia e la trumm ca sone
Doppu venino alla Mantia,
piglino e saglinu i Pantalia
A Pantalìa a strata è abbagnata,
na tubatura è scoppiata
E pisciari cchiuni un ti cummene
Chiss’è la dittatura ca vene
Tutt’i spìerti descinu fora,
la politica del rigore
Rigore e palla a centro,
i partiti sono contenti
E si mindinu a gridari,
amu evitatu a guerra mondiali
Grazzìe a nua siti sarvati,
erimu stritti cume Pilatu
I militari alla televisiona,
eninu carma la popolaziona
La situazione è sfuggit di mano,
stiamo 10 anni e poi ce ne andiamo
E cuntari l’anni un ti cummene
Chiss’è lla dittatura ca vene
Adduvu va Iacintu
2019 - A Giacinto Cupelli, anarchico di Lago
Adduvu va Iacintu diciamillu
ste jiandu allu furgiaru a lavorare
u corpu du martiellu u minu buonu
ma lu guadagnu è sulu d'u riccune
E chi ci fa cu si quaranta lire
li mandu a Roma a Errico Malatesta
Pensiero e Volontà m'a dde spedire
chi diede l'anarchia vùoglio capire
Chi numu ci vo dari a su bambino
c'è vuogliu dare u nume e Bakuninu
me dice lu prefett'un se po fare
ma puru Galleani l'ai'e chiamare
E china su si genti forestieri
i mandadi nu certo Michele Bianchi
me vuonu intimorire si squadristi
ma iu tiegnu a horza e l'anarchista
E mo chi fa Iacintu diciamillu
me mbarcu ppe New Yorki a lavurare
hascisti capi vasci e dittatura
intr'a l'Italia è tutta na horgiatura
E china su si genti strati strati
pe Sacco e pe Vanzetti arradunati
New York e tuttu mundu su avvelenati
si dua bravi cumpagni an'ammazzati
E china su l'amici tua chiù cari
su chilli e l'Adunata dei Refrattari
ndo vaiu vaiu c'è lu bonu stare
mangiari e bive' e puru arraggiunare
A' Merica e lu Lagu ndo signu natu
a vucie mia è ferma e ben temprata
anarchico è il pensiero va 'a memoria
e verso l'anarchia va la storia
A festa i san Giuvannu
1977
Alla festa i San Giuvannu
vene sempri tanta genti
Bancarelli i tutti i vanni
‘ngutti ‘ngutti mmenz’a strata
U tendunu d’i turruni,
a bancarella d’a rulett
Ella genti spenne e spanne
Alla festa i San Giuvannu
E llu 23 a sira Turuturu
ccu llu ciucciu
Chinu i figuli e ddi micci,
quanta lucia quann’appiccie!
E Gatanu zumpettìe,
zumpettie cante e balle
E lla genta ca si sciale
Alla festa i San Giuvannu
Scinne ggenta d’a campagna
scinne genti puru i l’arca
I Culùongiu i Sant’Elia,
puru i camuli e Rindìeri
Ppe lli fimmini è na pacchia,
ppe na vota dintra l’annu
Ponu stari fin’a tardi
Alla festa i San Giuvannu
Na guagliuna è scivolata,
ccu lli tacchi nuovi nuovi
Na signora s’è accattata
nu pupazzu russu e niru
Menz’a via nu guagliunìellu
gride chiane e si dispere
A perdutu i genituri
Alla Festa i San Giuvannu
Cc’è llu spìertu ca intr’a fulla,
vo tuccari anguna coscia
Chine friche nu turrunu,
china accatte na gazzosa
Chine desce mmersu l’ottu
ppe si fa vidi u vestitu
C’a accattatu a sira prima,
Ppe lla Festa i San Giuvannu
Quannu vene mmenzanotta,
tutta a strata è china i carti
Un gè cchiù n’anima viva,
un si sente nu rimuru
Unu ccu llu milleccìentu
si ricoglie mmers’a casa
E guidannu sta aspettannu
Natra festa i San Giuvannu
A palummella ca s’avìe fricatu u maru
1979
Ohi la genti ca scinne a maru,
s’è dizata na matina
S’è mijata ppe ghiri a piscari
e nun gi anu truvatu u maru
E llu maru s’avìjinu fricatu,
piglialu piglialu chin’è statu
S’avìe fricatu na palummella,
mamma mia ohi cum’ere bella.
Circa circa sa palummella,
circala ‘n cielu circala ‘n derra
Circala arrìetu sa montagna,
sutt’a cchiù piccola petr’i campagna
Piglia nu bellu palummìellu,
piglialu sanu piglialu bìellu
Chiudalu dintra na caggia d’aria,
fallu cantari, fallu chiamari.
E tutt’a genti ca scinne a maru
stavinu sutta ad aspettari
Li guagliunìelli jucavinu tutti,
poveri ricchi, bielli e brutti
Quannu annavota na guagliunella,
gride a vi’ a palummella
Ca s’avvicine allu nnammuratu,
rapa sa caggia, fallu ccu jatu.
E tutt’a genti un putìe stari,
dicini adduvu a purtatu u maru
Dicci la via ppe llu jiri a pigliari,
ca senz’u maru un putimu stari
Chissa s’aggiuste la vuccuzza,
dice vu pùortu u vaju a pigliari
L’aju ammucciatu dintra na maruzza,
ma l’aju fattu pe fissiari.
E tutti quanti anu fattu na festa,
tutti a viviri, tutti a mangiari
Li piscatori a na parta a parrari,
se ca dumanu jamu a piscari
E llu maru s’avìjinu fricatu,
piglialu piaglialu chin’e statu
S’avìje fricatu na palummella,
mamma mia ohi cum’ere bella.
A pezza
1979
E dicimi pecchì ti ricùogli a s’ura cca
E fora è già scuratu adduvu si stata tutt’a jurnata
E vut’i purtari u pan’alla zia
u pùozzu jurari unnè na buscia
A zia è stata ccà è venuta ch’erinu i tria
A zia è stata cca si nne ghiuta ch’erinu i sia
E ppe daveru un gi le truvata
davanti a porta ci le lassatu
E dicimi pecchi tìeni l’ùocchi russi accussì
E su tutt’abbummati ca paric’angunu t’a shcaffiatu
Ed è chiagiutu du dispiaciri
ca zia mia un putìe vidiri
E dicimi pecchì a fattu a strata cchiù longa ca ccè
I llà un gi si mai passata dicimi china t’accumpagnata
E m’accumpagnatu nu pecurarìellu
ohi cum’ere duciu ohi cum’ere bìellu
A vota bona
1981
C’è na cumpagna mia ca si vo fari santa
m’u dìcie tutt'u juornu, pilìe ad ogni vanna
c’è na cumpagna mia ca si vo fari santa
m’u dìcie supra u liettu quann’a vasu tutta quanta
Peppinu cap’i ciciru s’e fattu fidanzatu
ohi cchi bella guagliuna chillu marcu s’a truvatu
Peppinu cap’i ciciru s’e fattu fidanzatu
ppe ci putì parrà n’a d’evitari shcuppettati
A figlia i mastru Ndonu s’a finitu la gunnella
e jive tutt’i jurni a la cusì adduv’a sorella
a figlia i mastru Ndonu s’a finitu la gunnella
mo si l’a d’allargà ca va nu pocu stritticella
I-hò! i-hò! i-hò facie na vota u ciucciariellu
e Maria a minà vettati pe gira’ allu vicariellu
i-hò! i-hò! i-hò facie na vota u ciucciariellu
pecchì all’appuntamentu ppe na vota un vene d’illu
Signore e signorine della popolazione
sentiti allu cantante un c’è nessuna soluzione
signore e signorine della popolazione
provati natra vota fusse chilla a vota bona
Ballatella per Nicodemo
Strofe cantate da Nicodemo, musicante di strada amanteane, negli anni Cinquanta e Sessanta
E llu sia è Nicola
E l’ùottu è llu Maria
E llu tridici è Lucia
U vinticinqua u Veru Messia
Piri piri la ciaramellara
E’ venutu l’ogliularu
ha purtatu l’uogliu finu
appicciatici na lampa
ch’è nasciutu Gesubambinu
Piri piri la ciaramellara
Bon capu d’annu bon capu di misi
I mastazzoli adduvu aviti misi
Rapiti a cascia jàtili a pigliari
Ca Nicodemu i vo pruvari
Piri piri la ciaramellara
E l’amu misi e dintra la cridenza
Ppe lli sarbari a tia ed a Vicenza
E l’amu misi dintra la lucera
E li Remaggi sunn’a reali
Ch’è natu è natu è natu lu Messia
Eh… Nicodemu. Avie sempri intr’a sacca quattru sordi e no cinqua, ti facie llu gallu ppe dua piri o nu ficu.
Bella guagliuna
1979
Bella guagliuna stamm’a sentiri
Dicimi adduvu pùozzu dormiri
E’ tutt’a jurnata ca ste caminannu
E mi ripùosu na picca ogni tantu
Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia
Tìegnu ca casa arrìetu sa via
E po dormiri e nun paghi nendi
Senza mi fari cumprimenti
E su tri ghiùrni ca unn’è mangiatu
Nu tappu i panu e signu ‘ngamatu
Dicimi adduvu pùozzu truvari
Anguna cosa ppe mi mangiari
Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia
Tìegnu ca casa arrìetu sa via
E po mangiari e nun paghi nendi
Senza mi fari cumprimenti
Bella guagliuna e su novi jùorni
Ca tìegnu friddu e unn’abbaste nu furnu
Dicimi adduvu pùozzu truvari
Anguna cosa ppe mi quadiari
Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia
Tìegnu ca casa arrìetu sa via
E ti po quadiari e nun paghi nendi
Senza mi fari cumprimenti
Bella guagliuna e mo è quasi nu misu
Ca la chitarra allu muru aiu appisu
Dicimi adduvu pùozzu truvari
Anguna storia ppe la cuntari
Vìeni adduve mmia vìeni adduve mmia
Tìegnu ca casa arrìetu sa via
E po cantari e nun paghi nendi
Senza mi fari cumprimenti
Cantina Paradisu
2000
Amici ad anguna vanna cc’è nu paisu
addu’ cc’è la Cantina Paradisu
Ci trùovi tutti quanti i genti persi
persuni i tutti quanti l’universi
Ci trùovi u zi Luviggiu ccu lla panza
ca porte allegria in abbondanza
Ccè mastru Ntonu ca fa l’imbianchinu
ca trase e offre a tutti u bicchierinu
E cci su tutti quanti a su paisu
addu’ cc’è lla Cantina Paradisu
E mo vìegnu pur’iu senza preavvisu
lla supra alla Cantina paradisu
A natru tavulinu cc’è mastru Franco
cci hai sempre un signore al tuo fianco
Cc’è chillu cu lli baffi llà assettatu
u tavulu alli carti a priparatu
Davanti alla porta ecco cci nn’è unu
c’alla cantina fa llu mbriacunu
S’appoggie d’allu muru senza importanza
adocchie china te cchiù crianza
E cci su tutti quanti a su paisu
addu’ cc’è la Cantina Paradisu
E mo vìegnu pur’iu ccu nu sorrisu
lla supra alla Cantina Paradisu
Pu cc’è llu giovanottu alternativu
a Storia è su bicchieru ca mi vivu
E pu u commercianti d’anguna cosa
ca dintr’u vinu mishche la gazzosa
Cc’e sempri a na ribba nu vecchiarìellu
alla cantina i quannu è quatrariellu
Cci gire puru la persuna sperta
a vrazzi larghi, parre a vucca aperta
Ca ci su tutti quanti a su paisu
addu’ cc’è lla Cantina Paradisu
E mo vìegnu pur’iu senza cchiù pisu
llà supra alla cantina Paradisu
A stata pu cc’è puru l’emigrante
c’alla cantina u coru a ritrovatu
E lla cummannanta i tutti a cantinera
quintali di pacìenzia ad ogni sera
E moni vi salute llu cantinìeri
ca mesce vinu sempri cchiù d’ajìeri
Miei cari amici tutti qua vi aspetto
a sa cantina e purtatimi rispetto
Ca ci su tutti quanti a su paisu
adduvu cc’è lla Cantina Paradisu
E mo vìegnu pur’iu senza cchiù pisu
llà supra alla cantina Paradisu
Cicciu Pastiglia
1980, scritta con Rocco Alecce
Cicciu Pastiglia va ciotiannu
tuttu u jùornu va sberriannu
Pieglie na petra e rumpe nu vitru
arrive a Culùongiu e si vote arrìetu
Piglie na pala e shcave nu fùossu
e si sapissi cchi gustu ci piglie
China? Cicciu Pastiglia!
Va girannu ppe la Mantia
va caminannu si vie vie
Camine chianu e salute a tutti
dize lla mana alli bìelli e alli brutti
E po capitari cu truovi a guardari
na gallinella ca mange caniglia
China? Cicciu Pastiglia!
Si minde ncapu alli processioni
ccu na campana di mali intenzioni
Jette llu bannu i prima matina
ppe china ormai è arrivatu alla fina
Riconosciuto è lu numero uno
è nu granduomminu e nun tene figli
China? Cicciu Pastiglia!
Cicciu è facili ca ti du llu vrazzu
si l’a chiamatu nu pocu pazzu
E si tu du ca si trove alli Chiani
si sente na botta ca mangu li cani
E tu ti pari ca sìenti vicina
chilla manata dintra li ncagli
I ncagli i china? I Cicciu Pastiglia
Cicciu è propriu lu cchiu forti
u cchiù forti di si parti
E llu vidi quannu camine
si mmìje a maru i prima matina
Cicciu è innamoratu du maru
cefali scorfani mbacchi e trigli
China? Cicciu Pastiglia!
Ciccu Peppe e Micu u Zùoppu
Felice Campora sr
Viditi ch'è successu tutt'annavota
ca di Cusenza avienu telegrafatu
diciennu stat'allerta alla Mantia
ca Ciccu te na brutta malatia
mmiati puru a chilli da foria
ca ci dicissin' e n'avemmaria
Ciccu è mùortu
Tuppi tuppi disse san Pietro
rispuse Ciccu iu su l'imperaturi
vatinni Ciccu si vo stari sicuru
ca san Marco ti fa spagnari da paura
Tu ti ricurdi quannu ncoppa a Venezia
si ghiutu ccu l'aereoplani
i bummi c'a jettatu supr'a cattedrale
mo ti fanu vrusciari allu fuocu nfernali
Viditi ch'e successu menza a chiazza
mentri s'arraggiunave adduve Maranu
senz'ordine i don Cicciu Perna u cappellanu
currienu ppe sunari li campani
Illu currie sempri ed ere zùoppu
caru Ciccu Peppe i tia ni vulimu truoppu
fina ca muru mi reste a memoria
ca Micu u zuoppu t'a sunatu a gloria
Mo caru Carru si vo fari a pacia
fa a pacia ccu l'alleati dintra nu barru
nua u sdegnu avimu ccu la Bulgheria
sa storia t'a cacciata...
Filiciu Campura e Pietru Perna da Mantia
Cingua guagliuni
I
Supra na strada d’i parti di Roma,
Cingua guagliuni ccu na machina piccirilla
Ere llu millenovicientusettanta,
Ere la notta du vintisia settembri.
Dua davanti e tria darrìetu,
Dalla Calabria erinu partiti
Certi documenti avìjinu i purtari,
E di nessunu si putìjinu fidari.
Mentri passavinu d’a città di Cusenza,
Dicìenu: d’a verità un si nni pò fari senza
Supr’i muntagni d’a Basilicata,
Dicìenu: in tutta l’Italia ci su bummi e attentati.
E’ c’è implicata nu munnu di genti,
Si bummi ccà ammazzinu l’innocenti
E lli mindinu stragisti e vaviusi,
Genti segreti e mbrogliuni arricchisciuti.
E tra nu corpu d’accelleratori,
E llu raccontu di na storia d’amore,
Tra na risata di vera allegria,
E na storia d’arte e d’anarchia.
Però mala genti i seguìvinu, ch’i documenti loru vulìvinu, ca dintra chilli carti c’erinu scritti, rivelatori d’orribili delitti. Si documenti erinu dintra na cartella e parravinu di na strage di persuni supra nu trenu, a Gioia Tauro, due mesi prima, sei morti e 140 feriti. E parravinu di fatti di violenza usata ppe arricchiri li potenti, fatti terribili di sangue russu nderra, fatti di piazza, bombe e rivoltelle, ca cc’ere china volìe purtari l’Italia in confusiona, per mezzo i na strategia della tensione.
II
Supra na strata d’i parti di Roma,
Cingua guagliuni ccu na machina piccirilla
Erinu seguiti e nun putìjinu scappari,
Ca chilli documenti unn’avìjinu d’arrivari.
E già sapìjinu cumu avìjinu i fari,
Ca si guagliuni s’avijin’i fermari
C’a mala ggenta ch’è senza cuscìenza,
Un sa parrari ed allu malu penze.
S’anu cusuta a faccia e l’anu puntati,
E prim’i Roma l’anu affiancati
E sa cartella supr’i gammi s’avìjinu misa,
Luigi, Angelo, Franco, Gianni ed Annalisa.
Ed anu dittu ch’è statu n’incidenti,
C’avìe ammazzatu chilli cingua ‘nnocenti
Ed anu fattu n’indagine appropriata,
E dopu nu pocu u fattu an’archiviatu.
Ere statu nu corpu d’accelleratori,
tra nu raccontu di na storia d’amore
Tra na risata di vera allegria,
e na storia i musica e d’anarchia.
Ma sentiti mo chillu ca è successu a chilli c’anu truvatu i documenti. Cumu cercavinu d’i lejìri, tuttu u nghiostru niru si vutave a sangu, e china si pigliave chilli carti dintr’i mani, i jìriti di russu si macchiave e lla mente loru venìe stritta di terrori, ca descìvinu pazzi e malati. Ere lu sangu i cinqua giovani anarchisti, calabbrisi d’oru, pìezzi i panu e d’onore e cci nn’ere una ca ere germanisa, Luigi, Angelo, Franco, Gianni ed Annalisa. E ccu si paroli vi salute llu cantante e puru i musicanti, bella è la libertà: ogni minutu ti sta vicina.
D’a Chiazza alla Taverna
Regalo di Felice Campora senior, anni Cinquanta del '900
D’a chiazza alla taverna
a nua ni pruvide llu pataternu
Mo ti parru d’u predicaturu,
tene ella nasca cumu nu mulu
Uommini brutti come questo
si troveranno sempre in tempesta
Quannu si mindinu a predicari,
a tutti i fimmini fanu ngazzari
Una sera si veste in fretta
per raccontare una storietta
Parre sempri di vesti stretti
e lli signorine ni vùonu vendetta
Una ragazza più risoluta
ccià dittu tu si nu (cazz’i) nashcutu
Nua amu spisu tanti dinari,
puru a sa vrogna am’i pagari
U predicaturu è rimastu fissu,
a preso in mano il crocifisso
Dio mio queste ragazze,
devono essere di un’altra razza
Don Portè! Dunque vida cum’e fari,
c’a fina du misu mi nni vuogliu scappari
Ca gghiesa d’i Capuccini
è cumu na iocca ccu lli pullicini
Ragazzi giovani e giovinotti,
fan’amuru fin’ad uru i notta
Ccu chitarri e ccu mandolini,
si nni scinninu si stritti appenninu
Don Portè! Tu ca si nu spirituale,
unn’è fari cum’u maiale
C’adduvu mange cci tene llu lìettu,
ti vùonu furgari na palla allu pìettu
E’ caduta a giunta comunali
Senza tempo
Mentri saglìe di via margherita
Vìu i luntanu na piazza gremita
A piazza commercio c’è un assembramento
Dev’essere un grande avvenimento
M’avvicinu a m’addimmannari
Ch’è successu? un vi faciti pregari
E unu appedunu tutti quanti
A coru apìertu si fanu avanti
E’ caduta la giunta comunali
è caduta e s’e fatta mali
E’ finita la consiliatura
è stoppata! Più non dura
L’assessore c’avìe lla colla
il potere più non molla
L’assessore alla scirubetta
di firmare ha molta fretta
L’assessore alla fogna
s’e liberatu i na bella rogna
L’assessore alla cultura
ha una scienza che fa paura
E col sindaco in prima fila
è stato mestro a gestire la pila
Il bilancio ha fatto quadrare
tutti i conti anu i tornari
Quannu e sentutu si fatti ccu rima
Mi mindu intra machina e mbacchiu a prima
Alla casa mi vaiu a chiudiri
I tutti si cosi unni vùogliu sapiri
Mo s’avvicinine na bella eleziona
Tuttu u paisu è in gran confusiona
Ad ogni vicu ad ogni via
U votu stavota l’e dari a mia
Iu mi nni vaiu supr’a muntagna
E scinnu quannu è finita a bufagna
Quannu è llu jùornu i jiri a votari
Mi pigliu a chitarra e mi mindu a sunari
E sempri sulu
1980
E sulu e sempri sulu
Si ridi o si chinu i duluri
E sulu e sempri sulu
Rara ra ràrara rà
Vint’anni m’avijinu datu
C’ad unu avìenu ammazzatu
Vint’anni l’aiu passati
Ntra nu carciru sulu sulu a sunari
E pu quannu signu desciutu
A su paisu signu venutu
Mi signu misu a sunari
sunà l’organettu sulu sulu
E sulu e sempri sulu...
E mo tiegnu na guagliuna
Ca mi vo bbeni cum’a nessunu
Mi segue si strati strati
Mi camine vicinu senza peccati.
E su paisu mi vuonu bbeni
Cantu canzuni e Natale vene
Ma quannu è lla luna china
Mi nni vuogliu sta sulu sulu a sunari.
E sulu e sempri sulu...
Fimmina janca
1979
Ohi mammama bella
quanti voti m’a datu a mangiari
Quanti voti ma fattu ridiri
quanti voti un te stat’ a sentiri
Ohi fimmina janca
t’a posatu na cista a na gamma
T’a cunzatu u sitazzu a nu latu
ca cciù tieni di quannu si nata
E lli fimmini fanu all’amura
Ed ogni fimmina è chin’i culuri
Ohi fimmina russa
e c’avissi campari cent’anni
Ppe passari li belle parole
di giustizia e di un mondo migliore
Ohi fimmina virda
cchi culuri ca tieni stasira
Quannu l’anni ti stanu vicini
i capilli ca su ricciolini
E lli fimmini fanu all’amura
Ed ogni fimmina è chin’i culuri
Girannu si fere e si Feste
1979, conosciuta anche come U primu maggiu a Spezzanu
E signu statu u primu maggiu a Spezzanu
C’a cumminatu u primu maggiu a Spezzanu?
M’aiu accattatu nu cistìellu chinu i panu
U primu maggiu a Spezzanu
E signu statu alla festa i sant’Antonu
C’a cumminatu alla festa i sant’Antonu?
Aiu guidatu na postala ca nun sone
Alla festa i sant’Antonu
E signu statu alla fest’i santu Rùoccu
C’a cumminatu alla festa i santu Rùoccu?
Nu pupazzìellu ca si move quannu u tùoccu
Alla festa i santu Rùoccu
E signu statu alla fer’i l’animali
C’a cumminatu alla fera i l’animali?
Nu ciucciarìellu le ligatu a dua pali
Alla fera i l’animali
E signu statu alla fera d’u Savutu
C’a cumminatu alla fera d’u Savutu?
M’aiu calatu tuttu u vinu ccu nnu mmutu
Alla fera d’u Savutu
Ni simu misi a cantari si canzuni
C’a cumminatu ppe cantari si canzuni?
M’e misu in capa i fa scialari a si guagliuni
Ppe cantari si canzuni
Jurnata trista
1981
Trista jurnata trista ch’e desciuta chissa ccà
Si ni vo truvari natra unna po truva
E venutu u Pataternu a si ricogliri s’anima ccà
Supra terra unna dat’atru c’amuri ed onestà
Nira vestuta i niru vene lla genta a visità
E lli lacrimi e lli suspiri unn’i po cuntà
Acqua vìentu e grannina all’urtimu respiru
Sulu e cìelu apìertu allu momentu d’accumpagnari
Patr patri di tutti statti sempri presenti
C’a nasciri ed a muriri un gi mindimu nenti.
I fimmini i sa cumpagnia
198x
I fimmini i sa cumpagnia
Su tutte belle e su chine d’allegria
Su sciote e nun teninu paure
E quannu parrinu di loru su sicure
Quannu le gire i si fa nu bicchierinu
Loru s’affidinu a nu pocarìellu i vinu
E ppe nua masculi ca simu abituati
Alle guagliune quete quete e riservate
Quann’e vidimu ca nguminginu a ciotiare
Simu cunt’enti e lli jamu ad aiutare
Ccè china ti nni fa scappari
S’i femminismu si minde da parrari
Ccè china un si nni friche nenti
E stari anzìemi cciavaste ed è cuntenta
Ccè china stone e fora tìemu quannu cante
E si cciu dici rispunne un mi nni dare tante
E si canuscinu anguna guagliuna nova
A cuntentizza un sanu cchiù addusu si trove
E si ngumincinu a canusciri e a parrari
Si fimmine nostre su propriu fimminare
Il mondo d’oggi
Strina di tipo laghitano
Il mondo d’oggi è na prova evidente
ca l’anarchista tene ogni ragiuna
e l’atri un ciau capitu propriu nente.
U comunismu o la democrazia
ogni regime è nu fallimentu
u socialismu e puru a monarchia
Tu va a vutari ppe chilla persuna
e pìenzi ch’illu sparte lla ricchizza
ma a ttia un ti nn’attocche mangu una
U statu è chin'i genti scustumati
politici arraffuni e circasordi
senza vrigogna e mali numminati
La religiona fa discorsi belli
ppe cosi ca su già dintr’a natura
ca tutti quanti simu già fratelli
C’è l’obbligo d’andare a lavorari
pecchì anu misu mmienzu li dinari
ti fanu cridi ca nun po campari
E l’anarchista è sempri sutta tiru
ca libertà e coscienza te’ ppe guida
guarde llu munnu e tire nu suspiru
Il sindaco e l’ombrello
2009
C’era na vota nu sindacu curiusu
ca parrave cumu nu sburiusu
quannu si sentie nu pocu criticato
pronto chi parla e chiamava l’avvocato
Chiovinu critiche di tutti li vanni
ogni frase è nu risarcimento danni
Ppe l’avvocati invece il tempo è bello
chiovinu sordi e ci vo l’ombrello
Ma l’avvocati di si sindaci un po strani
sunu pagati cu li sordi d’i paisani
querela a questo e querela a quello
chissu è lu sindacu con l’ombrello
Su sindacu curiusu na bella giornata
porta ‘n tribunali na persona stimata
che senza timore s’era permesso
di criticare nu fatto successo
Il sindaco lo porta a nu grande tribunali
parte la causa e va sui giornali
scriva di qua e intervista di là
illu un sa che figura ca fa.
U jùornu d’a sentenza è arrivatu
trase llu giudice tuttu togatu
dice ca criticari un è reatu
nessunu sa ddi sentiri disturbatu
Mo che la causa è terminata
u sindacu si trove ‘ntra na bella frittata
li sordi di li paisani l’ha dovuti dari
a pagamentu all’avvocati cari
U sensu i sa storia è sulu unu
si sprecanu i sordi du comunu
unu si arrabbia per questo o per quello
e l’avvocato rape l’ombrello
La grande chiovuta del 2009
2009
A vernata du duamilaennovi
rapi l’ùocchi e vidi ca chiove
Dua jùorni, tria, quattru cinqua e sia
s’è allagata menza Mantia
Chiove oji e chiove dumano
la situazione sfugge di mano
l’acqua trase pervadente
a guardi e un ci po fari propriu nenti
Chiove dicembri chiove jennaru
tutta la terra scivola a maru
chilli ca stanu a na trempa appenninu
s’an’i fari fattu nu pocu i caminu
Alla Chianura nu massu è caduto
dintra na casa dirittu è trasutu
menu malu ca nu canu ha ‘bbaiatu
e na famiglia s’è propriu sarbata
Ad Aiellu a strata è crollata
versu Cletu nu muru è franatu
allu Lacu e puru alla Serra
ogni strata è china di terra.
Ponti crollati, paisi isolati
tutta a Calabria è perrupata
ad ogni casa ha purtatu nu dannu
infiltrazioni, inquilini in affannu
L’ingegneri e l’architetti
si danno da fare in tutta fretta
alla provincia e alla regione
nu jùornu lampìe e natru trone
Allu Comunu è sempre emergenza
u commissariu fa sempri presenza
sono impegnati l’interi l’operai
ma s’acqua un finisce propriu mai!
E’ stata propriu na grande chiovuta
ogni persuna nu dannu ha patutu
e l’acqua ch’è na sorgente i natura
ere diventata a na fonte i paura
L'arciprete
Felice Campora senior
Tridici i giugnu i sant'antoniu
mi parie nu pandemoniu
picca arduru d'acqua i colonia
mi parie na babbelonia
Nua appena entratu u santu
s'arribbellinu tutti quanti
l'arciprevitu ccu l'ùocchi in piantu
s'affrigie e gridave tantu
L'arciprevitu s'addirizze
Alli fimmini guarde lli trizzi
chill'arduru ca è propriu mbizzu
Fa cantari allu marbizzu
Haju scupertu na bella arba
l'a acchiappatu ccu tutta a varba
cumu du tettu cade allu tijìllu
cià furgatu nu campaniellu
Maria ccu lla faccia cumu na carta
vinti liri a pagatu u cumbiettu
cume Napoleone Bonaparte
Maria a dittu piglimi i mira
arcipre, s'un mi duni na milli liri
tu fa u figuru u pappagallu
quannu ti chiame llu marasciallu
L'arciprievitu tuttu scunvolto
na parratu a Totonnu da posta
focumiu ca signu perdutu
ca ci'arrive ncuollu a sa buffa du mutu
Iu alli sordi pocu cci pienzu
parramu tutti alla ricuota du tienzu
tantu iu nun cacciu nenti
su lli duluri d'a povira genti
L'arcirpievitu a dittu gridannu
tutti si guai mi veninu aguannu?
ppe cci furgari nu campaniellu
ma' sbacantatu u portafogliellu!
L’emigrante
1979
Simu na rrazza ca va girannu
A nua ni pu truvari a tutt’i vanni
Simu na rrazza ca va girannu
Sapimu quant’u munnu è grannu
Sapimu nua quantu ci minde a jiri
N’aeriu ppe new york e ppu a veniri
Nua simu a tutti i vanni simu tanti
Nua sim’emigranti.
A terra nostra n’amu riscordata
A terra russa chilla siminata
Nu maru biellu chinu di lampari
Campagna bella ca ti fa campari
Davanti a nua tutti si duninu i fari
Politicanti ministri e tutti i santi
Tutti su bbuoni a parrari davanti
Davanti all’emigranti.
I nua ni parrinu alli riunioni
Giornali radio e televisioni
Na vota n’a parratu u presidenti
Io mi ricurdu ca ere ancora studente
A diri u veru un ge capitu nenti
Na confusiona m’e misu pur’i lenti
Ppe lla miseria simu propriu ‘mportanti
Nua sim’emigranti.
Le tre figlie
1980
E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà
A prima è bella e la sicunna è nira
è na quatrara a terza figlia du turraru
E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà
A prima è bella e ci piace cantari
ogne canzuna illa t'a sa fari
un c'è bisuognu di scola o di cultura
a vucia sua è dono di natura
E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà
A sicunna è nira e te li capilli belli
e te’ dua ùocchi ca parinu gioielli
e quannu desce e si fa na caminata
ed ognedunu jette na guardata
E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà
A terza è quatrara ed è la cchiù curaggiusa
e ppe jucari un va truvannu scusa
ad ogni campu ti fa ricriari
tutt'a partita e nun si risparmiari
E tri figlie ha lu turraru e tri figlie e lariulà
Mashcara
1981
Tiegnu na crapettella ca si chiame mashcara
Tutti li jùorni la mmite ad abballari
E balla balla Mashcara
Ccu chilli zocculìellu saglie l’arbiri adìertu
Pilu pilu pilusu pilu pilu pilà
E balla balla mashcara
Na vota ccè fattu puru na bella fotografia
Supra lli trembi d’u Lacu la terra di mamma mia
E balla balla mashcara
E chissu è llu lavuru, lu lavuru ca fazzu iu
Fazzu la pecurara pilu pilu pilà
E balla balla mashcara
Mastru Ndria
Tradizionale/Felice Campora senior – forse anni 1915-20
Chissa è na parta c'un gi'a sapìe
mo ti parru di mastru Ndria
si cridie di fari quadari
e nbeci ci'attocche lu militare
Ccu lu fucilu matricola erre
tantu ch'è lùongu ca durte nderra
pu piglie e s'assette a na seggia
e dìcie sempri maleditta a guerra
Ccu lu zainu supra a spalla
sutta i titilli ci'a ddi fari u callu
pùorcu Franciscu Giuseppe e lu patru
poviri a nua n'a assassinatu
Na canzuna e cantari
1980
E na canzuna e cantari
all’anni c’un ponu tornari
e na canzuna e cantari
all’anni ca veninu e vanu
ca su comu i ngilli ti fujinu i manu
A lla cchiu bella guagliuna
ca guala un ci nn’ere nessuna
a lla cchiu bella guagliuna
ca ere tutta rigalata
cume d’ogni annu ca vene la stata
A lla chitarrella mia
c’un mi neghe mai cumpagnia
alla chitarrella mia
ca quannu la lassu rimane
a china la sone pensanu a dumanu
Nino
2019 - Ricordo di Nino Malara
Nino, u ferrovieri
a Reggio di Calabria con Bruno agitatore
Treno carico d'armi
vidimu c'ami far contr'a si brutti guerri
ed il locomotore che non parte più
Nino, sei al confino
ti mannu a Favignana a Lipari in catene
Prigioni degl'innocenti
antifascisti anarchici ribelli a centinara
la mia grande famiglia che non muore mai
Resto oppure espatrio
lasciare questa terra o rimango a lavorare
Passe di mano in mano
na stampa clandestina a Cusenza aru mercatu
ed io resto in Italia e non parto più
Nino nu bicchierino
all’anarchia alla storia a Malatesta alla vittoria
Quando torni ’n Calabria
tu vienimi a trovare ripigliamu u sindacatu
facimu propaganda e non ci lasci più.
Ninna nanna
1979
Vulisse aviri na bella casicella
Ca quannu a guardi ti desce Oi cum’e bella!
Ch’e granna assai e nun finisce mai
Ca ci po puru juca all’ammucciatela
Dorma dorma do, ohi figlicella
E ca na rizza cci su nu munn’i cosi
Na catinella na chitarra e dua rosi
Nu pupazzìellu ca te nu munnu i guai
Na guagliunella ca tene l’ùocchi chiusi
Dorma dorma do, ohi figlicella
Ni vivimu nu pocu i vinu
1978
Ohi Giuvà cchi musciaria
malanova a mmia e a ttia
Unn’avimu nenti cchi fari
ni putissimu mbriacari
Oramai su lli 9 e mmenza
a curcari un ci vulisse ghiri
Jamu rapimu sa cridenza
ca ccè nu piattu d’alivi niri
Ni vivimu nu pocu i vinu
ni tagliamu na supressata
Cu nu pocu i panu vicinu
cci passamu na sirata
Cè muglierma c’aspett’alla casa
si fazzu tardi chin’a sente
Ti ricùogli a rasa rasa
e nun ti nni fricari nenti
Tìegnu a vucca ca m’ammarìe
mi sientu puru mbarazzatu
Ppe lla vucca senta a mmia
ci vonu nu pocu d’alici salati
Ni vivimu nu pocu i vinu
ni tagliamu na supressata
Cu nu pocu i panu vicinu
cci passamu na sirata
Nu fattu i vìernu
1979
E’ nu fattu chè successu
quannu è vìernu e chiove assai
Quannu u sulu vene e vai
e a zappari ci va u stessu
Quannu u gallu s’è ammuntunatu
allu chiusu accuvacciatu
E si sente supra sa chiana
sulu u strusciu i l’acqua chiovana
Na guagliuna ccu dua trizzi
ca s’assette el’ùocchi chiude
Ca mi pare ca scunghiude
menz’a tutti si bellizzi
Chin’i pucchi è lla strata
ohi gugliù vasce lla capa
Primi juri supr’a l’aranci
sa guagliuna si minde a chiange
C’è la terra ch’è cuntenta
sa guagliuna mangu sente
Tutti i juri d’acquazzina mbusi
chissa tene l’ùocchi chiusi
Pu a chiaminu i luntanu
e sa guagliuna chianu chianu
Si pulizze l’ùocchi abbagnati
e si mmìe mmer’a casa
Ottobri alla Mantia
1977
Ottobri alla Mantia
un g’è sulu già alli sia
U jùornu s’è accurciatu
e la notta s’è allungata
A vendemmia è ormai passata
i castagni ngumingiati
Ottobri dintr’u maru
c’u gi minde nendi a si ncazzari
Ottobri quannu chiove
alla casa già alli novi
Su finiti i tìembi mbusi
jivi a maru ad ùocchi chiusi
Ottobri mmenzu na strata
a ngumingiari natra vernata
A postala scinne guagliuni
nciotati i studiu e senza lavuru
Ottobri dintri i zappi
dintr’irizzi e dintr’i mbasti
I genta ca lavure
sulamenti ppe mangiari
Ottobri dintr’i mani
i china è stancu i lavurari
Ottobri è na jurnata
ca mangu cci pìenzi ed è già passata
Pino Molinaro
1998
Pinu Molinaro
ere n’amicu sinceru
Avìe sempri buoni pensieri
ogne matina insieme’ad illu
Quannu ti parrave
avìe na vucia ca ti pigliave
Bella calma e tranquilla
propriu cume na persuna a postu.
Na vota quann’ere guagliunu
è partutu allu Belgiu
E ppe cchissu l’amici sua
l’anu chiamatu Pinu u Belgiu
E pu quannu s’è ricùotu
s’è misu a sunari l’arminica
E chianu chianu s’a mbaratu
na bella tarantella calabrisa.
Na vota alla staziona
avìe ddi partiri militari
Però u pìedu supra chillu trenu
un ci vulìe propriu sagliri
E allura Pinu u Belgiu
è rimastu alla Mantia
Ca ppe d’illu a su paisu
c’ere lla meglia compagnia.
Natra vota ccu n’amicu
è trasutu a nu barru
Vanu allu bancunu
e si chiaminu na bella bevuta
Però dopu nu pocu
a situaziona s’è mmolicata
Pecchì quannu putìe
dave sempri na mana all’amici.
Però alla giustizia
u numu sùu scrivìjinu e scrivìjinu
Ma illu ogne jùornu
si dazave sempri tranquillu
A matina di bon’ura
jive a pedi alla marina
S’assettave alla rina
e si fumave na bella sigaretta.
Quannu vene l’anarchia
1980
Quannu vene l’anarchia
E dari nu vasu alla fimmina mia
Pigliu a chitarra e a nu spuntunu
Vùogliu cantri na bella canzuna
Quannu vene l’anarchia
Quannu vene l’anarchia
Vùogli zumpà fissa s’un si ccu mmia
E lavurari senza patruni
Ti dazi a matina e ti mindi i quazuni
Quannu vene l’anarchia
Quannu vene s’allegria
Vùogliu viaggiari in ferrovia
Tutti li scambi ani funzionari
Alla meta ai’arrivari
Quannu vene l’anarchia
E quannnu saglie lla ciotia
Vuogliu pensari a nu santu du miu
Ogni rispettu vùogliu purtari
U vrazzu miu unna di fari mali
Quannu vene l’anarchia
E si cange lla cumbagnia
Ogni cosa a ddi ji’ in armonia
Ogni persuna è nu juru d’amuru
Ogni core vatte ppe tia
Quannu vene l’anarchia
Serenata
Cantata per Mario Pulice e Carmela Signorelli il 2 Ottobre del 1999 e per Annamaria Scudiero e Luca Baldini il 23 Aprile del 2013.
Chissa è lla meglia serenata
Fatti vidiri Amuru miu
Ca ccè nu grande Nnammuratu
Bella, ca more d’amuru ppe ttia
Affacciti, affacciti oh!
Appiccia sa lucia, rapa u barcunu
Affacciti, affacciti oh!
Nu bellu sorrisu m’e rigalari
Tuttu lu maru da Mantia
E’ cchiù piccirillu i l’amuru miu
Tutti i ricchizzi e tuttu l’oru
Un valinu quantu chistu coru
Affacciti....
Ti vùogliu purtari a na casa bella
Adduv’abballamu la tarantella
Ti vùogliu purtari ppe tutta la vita
Finu a quannu nunn’è finita
Affacciti...
A lucia s’è appicciata
A sentutu la serenata
Su coru fallu gioiri
Su barcunu tu me rapiri
Affacciti...
“Un augurio ai prossimi sposi!”
Statti accùortu
1980
Si ti dicinu statti bbona
a che serve la discussiona
Basta uno che fa la scelta
basta una persona sperta
Si ti dicinu non parliamo
a che serve c’arraggioniamo
Si ti dicinu questo qua
statt’accùortu ti vonu fricà
Si ti dicinu pensa a fari
ppe prima cosa li dinari
Fricatinni i tuttu u rìestu
falli sulu e falli prìestu
Si ti dicinu senta ccà
tu non aspettare tempo
E ti fanu fissa e contento
statt’accùortu ti vonu fricà
Si ti dicinu non lottare
devi andare a votare
Scegli i tuoi rappresentanti
sono belli sono tanti
Si ti dicinu minda na crucia
mindila a su partitu ccà
C’un gè bisùognu i dazari a vucia
statt’accùortu ti vonu fricà
Si ti dicinu che il mondo
e che è stato creato rotondo
E amico lo sfruttamento
che sarà sempre presento
Si ti dicinu non lottare
uè! ma china ta fa fari?
Si ti dicinu un ti nzirrà
statt’accùrtu ti vonu fricà
Si ti dicinu statti alla casa
lava i piatti e statti bbona
Guarditi a televisiona
segui la pubblicità
Si ti dicinu pensa alli figli
falli crisciri cumu cunigli
Ppe llu beni i l’umanità
statt’accùortu ti vonu fricà
E pu quante atre cosi
che ti ponu raccontari
e s'un ti vo fa frica
senta mo sa cosa ccù
Musica a piacere
Stornelli sociali calabresi
2019 - Sull'aria della strina cosentina di cui al ritornello
Aiu saputu ca va criticannu
partiti corruzione e cumu e quannu
ma quannu è tiempu di li votazioni
ti vinni la cuscienza e l'intenzioni
Nachiti pu lalleru nachiti pu lallà
nachiti pu lalleru adduv'è la libertà
Ogni ragionamentu ca faciti
di libertù e rispettu lu dinchiti
pu ci'ajunciti ma però comunque
invece tuttavia sinnò quantunque
Partecipi a riunioni e comitati
autunni vierni primavere e stati
ma appena a cosa va nu pocu storta
mi fazzu i fatti mia e bona notta
Ti maravigli i tutti si migrati
pecchì un lavurinu adduvu su nati
ma quannu tocca a tia a ji fora zona
si cè guadagnu a migraziona è bona
Si contr'alla violenza e allu soprusu
contr'assassinji guerri ed ogni abusu
ma poi vai a votari alli partiti
ca di l'eserciti sunnu li ziti
Arrassusia femminicidio e bulli
u stolkin o fa chiangi i piccirilli
ma si si cosi i fanu i militari
a guerra è guerra e chi ci puozzu fari
Strofette amanteane
Felice Campora sr e tradizionali integrate
Ni nni jamu a catucastru
a fari amura arrietu i lastri
e Ciccu i Maria d'Annetta
ni sunave l'organettu
Arrietu a ferruvia
'ere lla guagliuna mia
d'a sira alla matina
mi facie la passiatina
Si lu pontu ere di fierru
iu ccu ttia mi nni venie
s'è truvatu ch'ere di paglia
c'ami fari bella mia
Unu Brunu e l'atru Filiciu
s'anu accattatu dua valigi
i ccà a nu misu an'i partiri
alla Merica vonu jiri
E sun c'ere la ferrovia
alla Merica un ci jìe
m'è truvatu all'Argentina
na pasticca e nu birinu
Cittu cittu fa llu zi Pietru
Ntonia mia si troppu arrietu
Parra vascia i sa manera
perdono mo duninu ntra galera
Tu ti ricùordi chilla sira
ch'erimu assiemi alla vrascera
il mio petto io t'ho dato
e doppu nu pocu m'a riscurdatu
Tiegnu nu figliu ch'è deputatu
primu ere nu disperatu
mo tene machina e dua villini
alla faccia di li cretini
A unu ci avie di dari dua liri
e s'ere giratu ppe si nni jiri
u vidivi signore silente
mbeci n'avìe pagatu unu e trenta
La bandiera ci ha tre coloro
vedi il bianco il verde e l'oro
sulu u russu m'è piaciutu
ca m'è rimastu pe ricevutu
I da chiazza alla taverna
ci pruvide lu paternu
u patru e llu figliu e llu spiritu santu
e Gesù ci sta davantu
A rispusu Canniella
a varca tua a pigliatu sardella
n'a pigliata alla riva na cala
pe n'aggiustari quattru quintala
A rispusu lu Nascutu
stamu spuntannu d'a punta i Savutu
chi mi dici di la Manti
è diventata na porcaria
A rispusu lu Sciarallu
vaiu'a chiamari allu marasciallu
a rispusu Ntnonuzziellu
Fermiti! ca iu e campari li figlicìelli
A rispusu Carra Parrilla
ch'ere llu chiu piccirill'
nu miraculu ci vulisse
pe cci rumpiri u culu a tutti chissi
A rispusu u predicaturu
ccu la nasca a primmijuru
mo se misu a predicari
e tutta la gent'a fattu scappari
a 'cchiappatu i mani allu crucifissu
su rimasti cumu tanti fissi
Tarantella d'i dominazioni
1980
Manìjiti e manìjiti E lli Romani a conquistari
Manìjiti e manìjiti I Longobardi an’arrivari
Manìjiti e manìjiti E lli Turchi an’i sbarcari
Manìjiti e manìjiti I Bizantini ti fanu scappari
Manìjiti e manìjiti Alli Normanni e da’ a mangiari
Manìjiti e manìjiti E lli Svevi a cummannari
Manìjiti e manìjiti E l’Angioini ti fanu pagari
Manìjiti e manìjiti L’Aragonesi l’am’i cacciari
Manìjiti e manìjiti E lli Spagnoli ti fanu stagnari
Manìjiti e manìjiti E lli Burbuni su dda misera
Manìjiti e manìjiti E lli Frangesi l’am’i fermai
Manìjiti e manìjiti I Piemontesi ad arrubbari
E doppu lii Romani su venuti i Longobardi
E doppu i Longobardi su venuti i Saracini
E doppi i Sarracini …
… … … …
E doppu li Frangesi: I Piemontesi ad arrubbari!
Tarantella d’u jùocu d’i carti
1978
Ohi chi bella cumbagnia,
alli carti u cingua, u sia
Mazza, coppa e dinari,
na partita n’am’i fari!
Su tri mbrishculi m’a mbittu,
diciamillu a chin’a dittu
Setti i coppa terza liscia,
cci le dittu a mamm’a piscia
Uottu novi e re i dinari,
ppe stasera c’am’i fari
U settoru e lla primera,
ni nni jamu alla lumera
Tìegnu u tria i chillu culuru,
statt’attientu cc’è llu muru
Sett’i mazza e quattr’i spata,
ccè mbacchiatu ccu lla capa
Vacci lisciu tìegnu l’assu,
pronto pronto mò t’u passu
S’e vestuta tenatilla,
m’a chiamatu propriu illa
Cart’allùngu carta d’oru
oh anu rapitu a moru
Signi i punti ccu llu gessu
i patati i chiantu u stessu
Cum’e trubbula a situazione,
chiss’è tìempu i votazioni
Unn’u sacciu ch’è tirari,
tutti vùonu cummannari
a seguire
Il compleanno di Alberto Naccarato
2014
Il 23 settembre d'ogni anno
Alberto Naccarato ha il compleanno
Quest'anno ha invitato tanti genti
colleghi amici stretti e conoscenti
Ca di mestieru fa llu falegname
nu juornu c'è ricchizza e natru fame
Barcuni porte segge finestre e casci
alla putiga sua alla via di Vasci
Chianuzzulu martiellu e na puntina
ngumingie alli novi da matina
Si fanu i dieci e Abertu spanne la colla
arriva nu paninu tonno e cipolla
U pomeriggiu na consegna parte
a cuda i l'uocchiu va allu mazzu i carte
Pu quannu si ricoglie è sempri felice
e trove ca l'aspettinu l'amici
N'arraggiunata i chissu e puru i chillu
e minnde a postu a serra e llu martiellu
U tavulinu è prontu a priparari
Abertu allu trissetti vo jocari
Bastunu coppa spata e pu dinari
c'è sulu c'a furtuna a di girari
Ho l'asso e il due il tre me lo daresti
doppu nu pocu arrive Vannuzzu Sesti
Abertu manne musica e strofette
puru la storia di Sacco e Vanzetti
Si passe na sirata in allegria
e chissa è na putiga da Mantia
Terremotu ccu llu sterzu
1980
Avisse ddi veniri nu bellu terremotu
Ca jettasse nderra
Casi, palazzi a frabbichi
Casi, palazzi e frabbichi
Però su terremotu a d’essiri cummannatu
Di na ma invisibila
Ca jettasse ‘nderra
Certi casi, certi palazzi e certi frabbichi
Ppe prima cos’i tutti avisse ddi jettari
Li carciri e lli galeri
Dduvu ccè chinu di povera genta
Dduvu ccè chinu di povera genta
E ppe sicunna cosa avisse ddi jettari
Li casi ca tutti si signori
S’anu fattu offendìennu la natura
S’anu fattu offendìennu la natura
E dintra nu momentu facisse scumpariri
Tutti si missili s’armi e si cannuni
Ppe nun fari suffriri cchiù a nessunu
Ppe nun fari suffriri cchiù a nessunu
E la terra treme e la terra treme
E quannu la terra treme
Treminu i potenti d’u palazzu
Treminu i potenti du palazzu
Terremotu terremotu
Jetta nderra tutti si fabbrichi
Fabbrichi di canchiru e di morta
Fabbrichi di fumati niri
Terremotu... Terremotu…
Turillu d’i gallini
2002
Turillu d’i gallini
si nni scinnìe di trempi appenninu
E si nni scinnìe scappannu
ch’i gallini jive fricannu
Nessunu u putìe acchiappari
ed illu i nessunu si facìe truvari
A genta avìe nu sospettu
ma ogni furtu ere troppu perfettu
Ed ognu s’addimmannave
chin’ere chillu carrobbave
Ppe lli gallini na predileziona
s’unn'ere arrubbata unnere bbona
Però na vota l’anu acchiappatu
ed allu carciru l’anu purtatu
L’anu ghiettatu dintra na cella
lu coru ligatu e lli piedi nderra
Ed ere propriu u jùornu i natali
ch’e propriu u tìempu di rigali
E Turillu d’i gallini
arrìetu i sbarre stave intr’i spini
Cià dittu alla gurdia fammi desciri
c’alla cassa vùogliu jiri
Culla famiglia mi nni vùogliu stari
ppe celebrari lu santu Natali
A guardia ch’ere ddi bonu coru
s’e sentuttu toccatu dintra l’onore
Cià dittu Turillu ti nni po jiri
sulu ppe d’oji ti fazzu desciri
Scappannu e fujìennu si trembi appenninu
a’rrubbattu dua gallini
Alla casa l’è ghiuti a spinnari
a unnici figli a datu a mangiari
U jùornu dopu parola d’onore
è ritornato alla buonora
U carcerìeru a raputu la porta
nessuna cosa è ghiuta storta
Quannu la genta d’u furtu a saputu
ha dittu illu un po essiri statu
Turillu sicuru ere in prigiona
è llu colpevoli add’essiri natru
Appen’a notizia cè ghiut’alla ricchia
a guardia unn’aspette mancu na picca
Piglie lli chiavi e rape la cella
am’i chiariri sa scappatella
Turillu è lìestu a si dizari
ma nun c’è statu bisùognu i parrari
C’a bella vista supra a brandina
c’ere la pinna di na gallina
U baccalà
1981
Oi cchi bìellu chiuritu ca tìegnu,
ppe stamattina mi l’e cacciari
m’è ‘ccattari e nun pùozzu stari
na menza pinna di baccalà
Ccè na cosa però ca l’è diri,
ccè ca nun tìegnu mangu na lira
e vidimi mo cum’è fa,
ppe m’accattari lu baccalà
Tirulipì tirulipà m’è ‘ccattari lu baccalà
Cinqua sordi mi dune Rosina,
setti sordi fazzu na rapina
e llu rìestu mu procuru llà,
ccussi m’accattu lu baccalà
Quattru sordi mi vinn’a giacchetta,
natri dua mi vinnu u cappìellu
ppe menza lira ti scannu u vitìellu,
cussi m’accattu lu baccalà
Natru sordu mu fazzu sunannu,
e pu dua mi fazzu cantannu
e llu rìestu mi mindu a ballà,
ccussì m’accattu lu baccalà
Tirulipì tirulipà m’è ‘ccattari lu baccalà
Ma ccu ssa storia di l’inflaziona,
va d’aumentannu su campione
e ccu ssi sordi un gi’a pùozzu fa,
a m’accattari lu baccalà
Mo mi fazzu na bella bumma,
china i purbira e tutta ritunna
e la vaju a piazzari llà,
adduvu fanu lu baccalà
Tirulipì tirulipà è scoppiatu lu baccalà
U carceratu e lla guardia
1981
Fatti dettari sa bella canzuna
Signu gnorantu e nun sacciu scriviri
Dua paroli ca tìegnu a menti
Ca intra sa cella unn’e fari nenti
Portili alla casa mia
Falli sentiri all fratu miu
Signora guardia un m’e rapiri
Sulu una strofa m’adi scriviri
Un t’arraggiari s’è lla menzanotta
U sùonnu angora a ddi veniri
E pu po essiri ca alla matina
M’e riscordatu sa bella strina
Scriva sa bella strofa ccà
Ca puru a ttia ti piace cantà
Assettiti llùoccu e fatti dettari
Ca già mi spagnu i mi riscurdari
Ed unu dettave, e l’atru scrivive…
U cunnannatu
1979
Canusciu a certa genta
ca un vale propriu a nenti
Ca quann’a ddi parrari
sa sulu fissiari
E nun s’accorge mai
ca quannu fa llu seriu
Fa ridiri cchiù assai
C’e natru munnu i genta
ca unn’a capitu nenti
Ca quannu è for’a via
un sa stari in compagnia
E s’uni parre stranu
chillu cci stringe l’ùocchi
E llu guarde di luntanu
Ci sunu atri persuni
ca vonu fa i patruni
Ca un sanu c’ani fari
e vùonu cummannari
Poviri ciotarìelli
mbeci i si fari granni
Su rimasti piccirilli
Cci nn’è natra vrancata
ca si fa na penzata
A fa sulu ppe d’illu
ohi mamma cum’è bìellu
E campe e tire avanti
s’ammujìne sulu sulu
Alla faccia i tutti quanti
E gioia e gioia mia
e s’un fusse ppe ttia
Ast’ura un mi vidissi
inzìemi a s’atri fissi
Ma signu cunnannatu
a stari i sa manera
Mannèje tuttu u criatu
U montarìellu
1979
Cc’ere na vota nu montarìellu
Ca cci jucave ogni guagliunìellu
Mo cci anu fattu nu jardinu di cimentu
Ccu na Madonna i gessu allu centru
Cci scivulavinu tutti i guagliunìelli
Ed alla sira c’ere chinu i cìelli
Tutti mishcati masculi e fimmini
Cci scivulavinu cuntìenti
E si mindìenu unu arrìetu all’atru
E ad unu ad unu saglivinu e scinnìenu
E cumu ciùoti ppe menzi jurnati
S’ammujinavinu supr’u montarìellu
Cc’ere na vota nu montarìellu
Ca cci jucave ogni guagliunìellu
Mo cci anu fatti nu jardinu di cimenti
E ddi guagliuni un si nni sende cchiù nendi
U muru crollatu
Anni Novanta
Cce’ vistu scrittu nu bellu matinu
a nu giornalu adduve ganzinu
Ccu nu caratteru bellu allargatu
nu muru alla chiazza è crollatu
Vaiu davanti alla chiesa matrice
a genta parre a genta dìce
C’è unu ca parre davanti a na folla
iu avìe dittu ca chissu crolle!
Ere na strata antica e stimata
vecchio orgoglio di storia passata
Quannu i tedeschi si su ritirati
i carrarmati ci sunu passati
Ere nu muru fattu i recenti
cammionati di ferro e cemento
Muri i mill’anni anu tenutu
ma cumu nenti chissu è cadutu
Menu malu c’un c’ere nessunu
né na famiglia né nu guagliunu
Ca certamenti ere nu straziu
si capitave nu disgraziu
Tanti famigli su stati sfollati
tutti all’hotel a spese pagate
Puru a cantina a dovutu chiudiri
mangu lu vinu a potutu mesciri
Angunu cuntu ere statu sbagliatu
u numiru giustu non calcolatu
A curpa ppe mo unnè di nessunu
quannu nu muru crolle n‘avaste unu
A mindiri manu alli cosi antichi
ci vo attenzione ppe tutti si vichi
Fierr’e cimentu ad ogni occasione
ma ccu petra e lignu un c’è paragone
U mustazzu
1980, dedicata a Gerardo Vespucci di Belmonte
e Ciccio Grassullo di San Pietro
Ccè uni ca jìetti nu shcaffu
Adduvu cùogli? Cùogli allu baffu
Ccè unu ò’ottanta ppe cìentu
E’ tuttu nu baffu ed illu è cuntìentu
Pu chissu vive llu vinu
e su fa scinniri a gula appenninu
Quannu è mbriacu cumu nu pazzu
u vi ca s’allisce llu mustazzu
E pu quann’è la sirata
dopp’a jurnata c’a lavuratu
E ride cume nu ciùotu
allarghe la vucca ca pare nnu mmutu
E dintra sa situaziona
un sa rispunniri alla questiona
Adduvu finisce lla vucca
ncumingie llu baffu e finisce llu nasu
Però ogni ragazzo
quannu vide su mustazzu
Si fade mmidiusu
ca lu vulisse ccu l’ùocchi chiusi
Ma illu ride ed è tuttu cuntìentu
e sutt’i baffi ci parin’i dìenti
U nnammuratu
1979
E ccu sa chitarra ti cantu a canzuna
D’u Nnammuratu i na bella guagliuna
Ca nun mi vulìe e nu mi vulìe
E m’a fattu dannari la vita mia
E signu fujùtu d’a casa ppe d’illa
E signu arrivatu a su paisìellu
Ed è lassatu a cumbagnia
E nu tappu i terra puru da mia.
E m’a dittu mmìjiti ppe na funtana
Adduvu cci curre acqua chiovana
Cc’è jiri alla nuda cc’è jiri spugliatu
Ppe nu pocu d’acqua ca signu assiddata
E m’è strazzatu nu pocu i pella
E ci haiu fattu na vummulella
Cci l’è purtata ccu tantu amuru
Cci l’e purtata senza duluru
E m’a cummannatu allu funnu d’u maru
M’a dittu ci va ccu su bìellu panaru
Portimi u coru i nu pisciu spata
Portamillu ‘ntra sa jurnata
E m’e fattu fari na magaria
Ch’evutu i vinniri l’anima mia
E llu coru allu pisciu cc’è strazzatu
E lla sira stessa ci l’è purtatu
M’a dittu si ti vo pigliari su coru
Mpicatu a n’alivu ti vùogliu vidiri
Ca quannu tu mùori m’ammazzu pur’iu
Ccussì ni jungimu davanti a ddiu
E mo ccu nna corda alli mani e na pinna
Ccu sa chitarra ti cantu sa strinna
E mùoru d’amuru e nun mi nni pìentu
E mùoru ppe d’illa e signu cuntìentu.
U pasturu
1977
Ie lla miseria cchi m’è capitatu
Saglìennu all’ìertu alla strata d’u Lacu
Ccu dua amici e na machina granna
Fungi castagni ed aria i muntagna
A na sorgiva lungo la via
E fattu na sosta di capa mia
Nu pocu d’acqua alla gula sicca
Cumbagni mia aspettati na picca
A na funtana c’ere nu giuvinu
Illu pasturu s’addiminave
Senza sapiri né cumu e né quannu
Ccu si paroli m’a raccuntannu
Avìe sia pecurelli m’a dittu
Nu bellu muntunu e lli fimminelli
Ohi la spurtuna a mi visitari
Mangu alli cani a pùozzu augurari
Nu pecurella mi l’a ciampata
Na machina grossa ca sinn’è scappata
Mi l’a jettata dintra nu vallunu
E l’aiu persu nun sacciu cumu
Pu n’atra pììecura avìe purtata
A na funtana a s’abbivirari
Ma cc’ere lu cloru e s’è avvelenata
E l’aiu persa intra na sirata
E circa quasi allu ntramenti
Ca mi cuntave tutti s’eventi
Na picca i tìempu ere passatu
E ddi la machina m’anu chiamatu
E l’è lassatu ca si lamentave
Ca unn’avìe sordi pe sinn’accattari
Ie lla miseria pu dopu è pensatu
Manneie lli machine e l’acqua mbrugliate
U penzìeru solidificatu
1980, dedicata a Renato Ruffolo
E chiss’è Renatu ca pense assai
Te nu cerbìellu ca nun finisce mai
E quannu si minde a pensari
Tutti quanti ni nnamu i scappari
E minde lla capa dintra na busta
E pu cci’à tene finu all’ura giusta
E doppu vasce na palettella
E tutta a capa ci va a rotelle
E dua dua pompe comunicanti
Desce llu pensìeru in forma pesante
E chiss’è Renatu ca...
Na vota sé misu a pensari
E a natru postu si facìe trovari
E llu vidìi ca si mungìe
E doppu nu pocu scumparìe
Avie capitu ca si potìe spostari
Senza si mindiri a caminari
E chiss’è Renatu ca...
U pùorcu du zi Frangiscu
1978, dedicata al fu Francesco Perri di Sant'Elia
U pùorcu du zi Frangiscu
è malatu ci fa mal’a panza
Anu chiamatu nu veterinariu
ca cci a fattu dua punturi
U pùorcu du zi Frangiscu
è malatu cci fa mal’a panza
Cci anu datu tri chili i glianni
ccu d’ùogliu i ricinu mishcatu
Ma s’è vutatu i l’atra parta
u pùorcu du zi Frangiscu
E lla genta d’u vicinatu
u ven’jinu a truvari
E dicìjinu ohi cchi peccatu
ohi su pùorcu cum’è disgraziatu
U pùorcu du zi Frangiscu
è malatu cci fa mal’a panza
E venuta puru na vecchiarella
ca si cridìe ch’ere na magarìa
Ma allu pùorcu du zi Frangiscu
cci vulìjinu tutti beni
E na matina l’atru truvatu
ca zumpettiave e si scialave
Ed anu fattu na bella festa
anu abballatu ed anu canatatu
U pùorcu du zi Frangiscu
è malatu cci fa mal’a panza
Torna alla pagina dell'Autore